Arată noutățile începînd cu...

eye 18015 Vizualizări

Ce boli apar atunci cînd sistemul imunitar este prea activ sau prea ”leneș”


În cazul în care sistemul imunitar este prea activ, organismul atacă şi distruge propriile ţesuturi (boli autoimune). Atunci cînd sistemul imunitar este prea lent, abilitatea organismului de a lupta cu infecţiile scade.

Iată care sînt afecţiunile provocate de o proastă funcţionare a sistemului imunitar:

Alergii şi astm

Alergiile sînt cauzate de reacţia sistemului imunitar la substanţe străine care nu sînt periculoase. Alimente şi particule inhalate, precum polenul sau părul animalelor sînt cei mai comuni alergeni. Atunci cînd sistemul imunitar simte un alergen, stimulează eliminarea unor substanţe precum histamina.

Simptomele unei reacţii alergice pot include probleme de respiraţie, iritaţii ale ochilor, mîncărime, congestie nazală, sau greaţă şi vărsături. Medicaţia poate reduce simptomele, însă evitarea expunerii la alergeni este cel mai bun tratament preventiv.

Astmul este o afecţune în care sistemul imunitar devine prea activ în căile respiratorii. Persoanele cu astm suferă de episoade periodice de constricţie a căilor repsiratorii. Majoritatea persoanelor cu astm suferă şi de inflamaţii ale căilor respiratorii.

Boli autoimune

Ca răspuns la un stimul necunoscut, sistemul imunitar începe să producă anticorpi care în loc să lupte cu înfecţiile, atacă propriile ţesuturi. Tratementul pentru bolile autoimune se concentrează în general pe reducerea activităţii sistemului imunitar.

Exemplele de boli autoimune includ:

Artrita reumatoidă

Sistemul imunitar atacă articulaţiile, cauzînd inflamaţie şi durere. Dacă nu este tratată, artrita reumatoidă cauzează trepatat leziuni permanente ale articulaţiilor. Tratametul include medicamente care reduc acţiunea sistemului imunitar.

Lupus eritematos sistemic

Persoanele cu lupus dezvoltă anticorpi care se pot ataşa ţesuturilor din organism. Articulaţiile, plămînii, nervii şi rinichii sînt afectaţi de lupus. Tratamentul include un steroid care reduce funcţia sistemului imunitar.

Boli inflamatorii intestinale

Sistemul imunitar atacă intestinele cauzînd episoade de diaree, rectoragii, dureri abdominale, febră şi pierdere în greutate. Colita ulcerativă şi boala Crohn sînt cele două forme grave ale bolilor inflamatorii intestinale.

Scleroza multiplă

Sistemul imunitar atacă celulele nervoase, cauzînd simptome precum durere, orbire, slăbiciune, probleme de coordonare şi spasme musculare.

Diabet de tip 1

Sistemul imunitar atacă şi distruge celulele pancreasului care produc insulină. Tratamentul include injecţii cu insulină.

Sindromul Guillain-Barre

Sistemul imunitar atacă nervii care controlează mușchii picioarelor şi uneori ai braţelor și cei din partea superioară a corpului. Rezultă slăbiciune care poate fi uneori severă. Filtrarea sîngelui cu o procedura numita plasmafereză este principalul tratament pentru sindromul Guillain-Barre.

Psoriazis

În cazul psoriazisului, celulele supraactive ale sistemului imunitar, denumite celule-T s se depun sub piele. Activitatea sistemului imunitar stimulează celulele pielii să se reproducă rapid, producînd plăci tegumentare îngroşate (hipercheratozice), albicioase.

Boala Graves

Sistemul imunitar produce anticorpi care stimulează glanda tiroidă să elibere în sînge hormoni tiroidieni în exces ( hipertiroidism ).

Simptomele bolii Graves pot include ochii bulbucați precum și pierderea în greutate, nervozitate, iritabilitate, ritm cardiac rapid, slăbiciune și păr fragil.

Distrugerea sau scoaterea glandei tiroide , folosind medicamente sau intervenţii chirurgicale este de obicei necesară pentru a trata boala Graves .

Tiroidita lui Hashimoto

Anticorpii produşi de sistemul imunitar atacă glanda tiroidă şi distrug celulele care produc hormonul tiroidian. Simptomele includ oboseala, constipaţie, creştere în greutate, depresie, piele uscată și sensibilitate la frig.

Miastenia gravis

Anticorpii se ataşează de nervi şi îi împiedică să stimuleze mușchii în mod corespunzător . Slăbiciune care se agraveaza în timpul activităţilor fizice este principalul simptom de miastenia gravis .

Mestinon ( piridostigmină ) este principalul medicament utilizat pentru a trata miastenia gravis .

Vasculita

Sistemul imunitar atacă şi distruge vasele de sînge. Vasculita poate afecta orice organ astfel simptomele variază foarte mult și pot apărea aproape oriunde în organism .

Tratamentul include reducerea activității sistemului imunitar de obicei cu prednison sau alt corticosteroid .

Bolile Imunodeficienței

Activitatea sistemului imunitar poate fi suprimată de medicamente sau boli.

Imunodeficienţa poate fi de asemenea prezentă de la naştere ca o tulburare genetică ( imunodeficienţă primară).

Imunodeficiență combinată severă

Această afecţiune determină o disfuncţie severă a celulelor B şi T. Fără intervenţie medicală determină apariţia unor infecţii grave şi decesul la copiii mai mici de 2 ani.

Imunodeficienţă variabilă

Din cauza unui defect genetic , sistemul imunitar produce prea puțini anticorpi pentru a lupta eficient cu infecțiile . Copiii afectaţi au de obicei infecţii frecvente ale urechilor, plămînilor, nasului, ochilor şi altor organe.

Tratamentul include înlocuirea anticorpilor care lipsesc cu anticorpi injectaţi regulat numiţi imunoglobuline .

Virusul imunodeficientei umane / sindromul imunodeficienței dobîndite ( HIV / SIDA )

HIV infectează și distruge celulele sistemului imunitar care lupta in mod normal cu infectiile . Cum numărul de celule ale sistemului imunitar scade, vulnerabilitatea unei persoane la infecţii crește în mod constant .

Imunodeficienţă indusă de medicamente

Medicamentele care reprimă sistemul imunitar cresc riscul de infecţii. Persoanele care folosesc mult timp medicamente pentru suprimarea sistemului imunitar trebuie monitorizaţi cu atenţie pentru a detecta şi a tratata orice infecţie.

Sindromul grefa-contra-gazda

După un transplant de măduvă osoasă, celulele sistemului imunitar ale donatorului pot ataca țesuturile persoanei care primeşte transplantul.

Cuvinte cheie:

boala , imunitatea , sanatate

Localităţile Moldovei şi diasporei

Lunga

Statut:
Sat
Prima atestare:
1790
Populația:
3200 locuitori

Lunga este este un sat şi comună din Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului, Republica Moldova. Lunga este este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 3 km de orașul Dubăsari și la 42 km de Chișinău. Populaţia satului Lunga alcătuia 3200 de oameni în anul 2011. Satul Lunga a fost menționat documentar în anul 1790.

Citeşte mai departe