Arată noutățile începînd cu...

eye 6965 Vizualizări

Noam Homski: 10 tehnici de manipulare a maselor


"... să distragă permanent atenția cetățenilor de la adevăratele probleme sociale, preocupîndu-i de subiecte, care nu au nici un sens real. Să reuşească să se asigure ca cetățenii să fie permanent ocupaţi cu ceva, că să nu aibă timp să se gîndească; de pe cîmp în ţarc, ca şi toate celelalte animale".

Noam Chomsky este profesor de lingvistică, filosof, activist politic american, autor de cărți. El este numit ca fiind unul dintre cei mai influenți intelectuali ai contemporaneităţii. Un critic înflăcărat și consistent al tiraniei politice, Chomsky analizează rolul statului de la originile sale pînă în prezent, indicînd vectorii dezvoltării sale.

Atunci cînd puterea de stat sau politică își ating propriile scopuri, sarcina principală a acesteia este de a-i conduce pe acei, care au ales-o, în scopul trivialei autoconservări. Dacă oamenii încep să manifeste nemulțumire, atunci pentru a evita violența, aceasta poate fi combătută doar prin propagandă, iar instrument al acesteia este mass-media. Noam Chomsky a alcătuit lista a "10 tehnici de manipulare", pe care le oferim atenției dumneavoastră.

№ 1: Distragerea atenţiei

Principalul element al managementului societății este distragerea atenției oamenilor de la problemele și hotărîrile importante, luate de cercurile politice și economice, prin saturarea constantă a spațiului informațional cu mesaje nesemnificative.

Metoda distragerii atenției este destul de pregnantă, pentru a-i împiedica pe cetățeni să obţină cunoștințe importante în domeniul curentelor filosofice moderne, științelor avansate, economiei, psihologiei, neurobiologiei și ciberneticii. În schimb, spațiul informațional este umplut cu știri din sport, show bees, misticism și alte componente ale lumii informaționale, bazate pe instinctele umane relicte, de la erotism pînă la pornografie curată și de la subiecte siropoase de zi cu zi pînă la modalități dubioase de dobîndire uşoară a profitului.

"...să distragă în mod constant atenția cetățenilor de la problemele sociale reale, axîndu-i pe subiecte, care nu au nici un sens real. Să se asigure ca cetățenii să fie permanent ocupaţi cu ceva ca să nu le mai rămînă timp să se gîndească; de pe cîmp în ţarc ca toate celelalte animale". (N. Chomsky din cartea "Arme liniştite pentru razboaie calme").

№2: crearea problemelor grave, ca apoi tot ei să vină cu metode de soluţionare a acestora

Această tehnică este numită, de asemenea, "problemă-reacţie-soluţionare". Este creată problema, o anume "situație" calculată să provoace o anumită reacție în rîndul populației, astfel încît aceasta însăși să impună luarea unor măsuri necesare, pentru cercurile de conducere. De exemplu, să admită ca spiralele violențelor din orașe să atingă cote înalte sau să organizeze atacuri teroriste sîngeroase, astfel încît cetățenii să solicite adoptarea legilor, pentru a spori măsurile de securitate și a aplica politici, care să le îngrădească lor libertățile civile.

Sau să provoace o criză economică, teroristă sau tehnogenă, pentru a-i obliga pe oameni în mintea lor să ia măsuri, pentru eliminarea consecințelor acestuia, chiar şi încălcîndu-le drepturile lor sociale ca fiind "un rău necesar". Dar trebuie să înțelegem că crizele nu se iscă de sine stătător.

№3: Acceptarea treptată

Pentru a obține adoptarea oricărei măsuri nepopulare este suficient ca aceasta să fie introdusă treptat, zi de zi, an de an. Anume în acest mod au fost impuse la nivel global noile condiții socio-economice fundamentale (neoliberalismul) în anii '80 și '90 ai secolului trecut.

Minimizarea la maxim a funcțiilor statului, privatizarea, incertitudinea, instabilitatea, șomajul în masă, salariile, care nu mai oferă o viață decentă. Dacă toate acestea s-ar întîmpla simultan, atunci cu siguranță ar duce la revoluție.

№4: amînarea executării

O altă metodă de a impune decizii nepopulare constă în faptul de a le prezinta ca pe ceva „dureros și necesar" şi de a obține la moment consimțămîntul cetățenilor, pentru punerea lor în aplicare pe viitor. Este mult mai ușor să accepți careva sacrificii pe viitor, decît în prezent.

În primul rînd, pentru că acest lucru nu se va întîmpla imediat. În al doilea rînd, deoarece poporul, în cea mai mare parte, are întotdeauna tendinţa de a nutri speranțe naive că „mîine totul se va schimba în bine" și că sacrificiile, care i se cer va fi posibil să fie evitate. Acest lucru le oferă cetățenilor mai mult timp pentru ca să se obișnuiască cu ideea despre schimbări și să le accepte cu umilință, atunci cînd vine momentul.

№5: adresarea faţă de popor ca şi cum te-ai adresa copiilor mici

În majoritatea discursurilor propagandistice, destinate publicului larg, sînt utilizate astfel de argumente, personaje, cuvinte și intonații, ca și cum s-ar adresa copiilor de vîrstă școlară, cu întîrziere în dezvoltare sau persoanelor infantile, sau cu deficiențe mentale.

Cu cît mai intens încearcă cineva să inducă în eroare ascultătorul, cu atît încearcă să folosească mai mult lexic pentru infantili. De ce? Dacă cineva i se adresează unei persoane ca și cum aceasta ar avea 12 ani sau mai puțin, atunci din cauza sugestibilității, drept răspuns sau ca reacție a acestei persoane, cu o anumită probabilitate, de asemenea, nu va exista evaluarea critică, care este tipică pentru copiii în vîrstă de 12 ani sau mai puțin...

Raționamentele naive și realitățile vieții, stabilite din start, în discursurile politice sînt calculate pe percepția unei audiențe largi, asupra căreia au fost deja aplicate tehnicele de manipulare a conștiinței.

№6: fac tot timpul apel la emoții într-o măsură mult mai mare, decît la raţiune

Manipularea emoțiilor reprezintă o tehnică clasică de programare neurolingvistică, menită să blocheze capacitatea oamenilor de a analiza rațional ca în final să-i lipsească, în general, de capacitatea de a înțelege critic ce se întîmplă.

Pe de altă parte, folosirea factorului emoțional permite să fie deschisă ușa în subconștient pentru a implanta acolo gînduri, dorințe, temeri, îngrijorări, constrîngeri sau modele previzibile de comportament. Vrăjelile despre cît de crud este terorismul, cît de nedreaptă este guvernarea, cît de mult suferă oamenii flămînzi și umiliți, lasă în spatele scenei adevăratele motive a ceea ce se întîmplă. Emoțiile sînt dușmanul logicii.

№7: Să ţii poporul în ignoranţă, cultivînd mediocritatea

În acest caz predomină tendinţa de a-i face pe oameni să devină incapabili să înțeleagă tehnicile și metodele folosite, pentru a-i controla și a-i subordona voinței lor. Calitatea educației oferită clasei sociale inferioare trebuie să fie cît mai slabă și mai mediocră posibilă, astfel încît ignoranța, care separă clasele sociale inferioare de clasele superioare să rămînă la un nivel, pe care clasele inferioare să nu-l poată depăși.

№8: Să-i încurajeze pe cetățeni să admire mediocritatea

Să infiltreze în minţile populației ideea că este la modă să fii prost, vulgar și needucat. Această metodă este inseparabilă de cea anterioară, deoarece tot ceea ce este mediocru în lumea modernă apare în cantități imense în orice sferă socială: de la religie, știință pînă la artă și politică.

Scandalurile, presa galbenă, vrăjitoriile și magia, umorul dubios și acțiunile populiste, totul este bun pentru atingerea unui singur scop: de a nu le permite oamenilor să aibă posibilitatea de a-și extinde orizonturile cunoaşterii pînă la marile şi infinitele orizonturi ale lumii reale.

№9: amplificarea sentimentului propriei culpabilităţii

A impune o persoană să creadă în faptul că numai ea este vinovată de propriile sale nenorociri, care apar din cauza capacităţilor sale mentale reduse, ale competenţelor sau ale eforturilor sale insuficiente. Drept rezultat, în loc să se revolte împotriva sistemului economic, omul începe să se ocupe de autodistrugerea proprie, dînd vina pe sine însuși, ceea ce îi provoacă o stare de deprimare, care duce, printre altele, la inactivitate.

Iar fără acțiune nu poate fi vorba de niciun fel de revoluție! Şi politicienii, și oameni de știință (în special psihoterapeuţii) şi liderii religioşi folosesc doctrine, suficient de eficace pentru a obține efectul autoflagelării pacienților şi a enoriaşilor, pentru a le conduce interesele lor de viață, direcționîndu-le activitatea pe făgaşul dorit.

№ 10: să știi mai multe despre oameni decît știu ei înșiși despre sine.

În ultimii 50 de ani, progresele în dezvoltarea științei au condus la formarea unui decalaj din ce în ce mai mare dintre cunoștințele oamenilor obișnuiți și informațiile, de care dispun clasele conducătoare și pe care le utilizează.

Datorită biologiei, neurobiologiei și psihologiei aplicate, "sistemul" are la dispoziție cunoștințe avansate despre om, atît în domeniul fiziologiei, cît și al psihicului. Sistemul a reușit să afle despre omul obişnuit, mai multe decît acesta ştie despre sine. Iar acest lucru înseamnă că, în majoritatea cazurilor, sistemul deţine mai multă putere și conduce într-o măsură mai mare oamenii, decît ei înşişi.

Cuvinte cheie:

manipulare , tehnica

Localităţile Moldovei şi diasporei

Zahorna

Statut:
Sat
Prima atestare:
sec. XVII
Populația:
357 locuitori

Zahorna este un sat din cadrul comunei Dobruşa, raionul Șoldăneşti, cu o suprafaţă de circa 1.80 kilometri pătraţi și perimetrul de 7.82 km. Satul Zahorna este situat la o distanță de 26 km de orașul Șoldănești și la 87 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 357 de oameni. Satul Zahorna este menționat în documente la începutul secolului al XVII-lea.

Citeşte mai departe