14 noiembrie 2017, 12:22 Caleidoscop 6264

Zonele lumii în care oamenii trăiesc peste 100 de ani

Locuitorii din cinci zone ale planetei, denumite Zone Albastre, trăiesc mai mult decît restul, foarte mulți depășind vîrsta de 100 de ani, scrie revista Time.

Insula greacă Ikaria, înălțimile montane din Sardinia, peninsula Nicoya din Costa Rica, Okinawa în Japonia și orașul Loma Linda din zona deluroasă San Bernardino a Californiei sînt cele cinci așa numite Zone Blue, ai căror locuitori au obiceiuri culinare similare, potrivit Agerpres.

Cele mai multe familii din aceste zone consumă carne de maximum două ori pe săptămînă. Aceasta este fie inclusă într-un fel de mîncare, fie este servită separat. Consumul de carne gătită ar trebui limitat la maximum de cinci ori pe lună, o cantitate de cîte 28 de grame sau chiar mai puțin. Carnea din zonele amintite provine de la animale care pasc singure și carnea lor este mai bogată în acizi grași Omega3.

'Adventist Health Study 2', care a monitorizat gradul de sănătate a 96.000 de americani începînd din 2002, a descoperit că cei care au avut o dietă zilnică bazată pe plante și cu o porție mică de pește au trăit mai mult. În zonele albastre aflate în apropierea apelor oceanice peștele este o componentă de bază a alimentației zilnice. În cea mai mare parte a acestor zone se consumă sardine, anșoa și cod, pești care nu sînt expuși la un nivel crescut de mercur sau alte chimicale.

Sistemul digestiv uman nu este optimizat pentru consumul laptelui de vacă, care este bogat în grăsime și zahăr. Locuitorii zonelor albastre își iau calciul din plante. O ceașcă de varză kale (brassica oleracea) gătită oferă necesarul de calciu asemenea unei cești de lapte. Totuși produsele din lapte de capră și oaie, precum iaurtul sau brînza, sînt des întîlnite în dieta locuitorilor din Sardinia și Ikaria.

Locuitorii acestor zone obișnuiesc să mănînce un singur ou pe lună. Cei din peninsula Nicoya prăjesc oul și îl pun într-o lipie de porumb, iar japonezii din Okinawa fierb oul în supă. La micul de dejun oul mai este servit alături de fructe sau de un terci din cereale integrale ori pîine.

Fasolea neagră în Nicoya, soia în Okinawa, linte, garbanzo și fasole albă în zona Mediteranei. Practic, fasolea este piatra de rezistență a dietei locuitorilor din toate aceste zone albastre. În medie boabele de fasole au 21% proteină, 77% carbohidrați și foarte puține grăsimi. Reprezintă o excelentă sursă de fibre și au cea mai mare cantitate de nutrienți pe gram decît orice altă plantă de pe planetă.

În trei din cele cinci zone albastre, pîinea este un aliment de bază. Dar este diferită de pîinea pe care majoritatea dintre noi o cumpără. În Ikaria și Sardinia, de exemplu, pîinea este preparată dintr-o varietate de 100 % grîu, orz și secară, fiecare dintre acestea oferind numeroși nutrienți și un nivel sporit fibre. Alte pîini tradiționale din aceste zone sînt realizate cu o drojdie care 'digeră' glutenul și amidonul în timp ce ajută aluatul să crească. Rezultatul este o pîine care reduce nivelul glicemic al meselor.

Locuitorii din zonele amintite consumă aproximativ o cincime din zahărul consumat în mod obișnuit. Cei care au vîrste de peste o sută de ani consumă miere și mănîncă ocazional desert, cu prilejul anumitor sărbători. Ideal este să nu se adauge mai mult de patru lingurițe de zahăr zilnic în băuturi sau în mîncare. Prăjiturile, bomboanele sau produsele de patiserie trebuie consumate doar de cîteva ori în cursul unei săptămîni. Și neapărat trebuie evitate dulciurile care au în componență îndulcitori.

Locuitorii din zonele albastre consumă în medie doi pumni de nuci zilnic. Un studiu recent realizat la Universitatea Harvard, desfășurat pe parcursul a aproape 30 de ani, a scos în evidență faptul că cei care consumă nuci au o rată a mortalității mai redusă cu 20% decît cei care nu consumă deloc aceste fructe și de asemenea un nivel redus de colesterol 'nociv' (LDL) din sînge.