10 august 2017, 12:25 Realitatea moldovenească 8531

Foșnetul bancnotelor vs zăngănitul monedelor

Vladislav Bordeianu

Banca Națională a Moldovei (BNM) intenționează să introducă în circulație, pînă la sfîrșitul anului, monede cu valoarea nominală de un leu și doi lei, iar în următorii 3-5 ani ar putea apărea și monede de cinci și zece lei.

Reprezentanții BNM explică această decizie prin faptul că bancnota de un leu are un nivel redus de securitate și un nivel sporit de uzură. Experții au acceptat aceste argumente, dar menționează că acest lucru trebuia făcut încă acum 10 ani, economisind cel puțin $ 7 milioane. Totuși, este o decizie rațională și corectă. Ce-i drept, e puțin probabil că cetățenilor Moldovei le va fi comod să utilizeze așa cantitate de mărunțiș.

Pînă la sfîrșitul anului 2017, la recomandarea Fondului Monetar Internațional (FMI), Banca Națională a Moldovei intenționează să înlocuiască bancnotele cu valoarea nominală de un leu cu monede și să introducă moneda de doi lei. Drept motiv al acestei substituiri a fost invocat faptul că bancnotele se uzează foarte repede și au un nivel redus de protecție. Totodată, valoarea lor nominală nu permite emiterea unor bancnote cu un nivel mai sporit de securitate. O bancnotă de 1 leu se află în circulație un an – un an și jumătate. Nici bancnotele de 10 lei nu au o durată de viață mai mare de un an. În același timp, monedele și-ar putea păstra aspectul comercial de la 10-15 pînă la 30 de ani.

Economistul de la IDIS „Viitorul" Veaceslav Ioniță a menționat pe blogul său că Moldova trebuia să înlocuiască bancnota de un leu cu monedă încă în anii 2004-2008, deoarece, cu cît e mai mică valoarea nominală a bancnotei, cu atît mai frecvent este utilizată în diferite plăți și trece din mînă în mînă. Respectiv, se uzează mai repede.

„În consecință, Banca Națională folosește aproape 75% din cheltuieli pentru înlocuirea bancnotelor cu valoarea nominală de un leu. Dacă nu o vom înlocui imediat, bugetul va pierde anual $ 15-25 milioane pentru înlocuirea bancnotelor uzate de un leu", susține expertul. Adică introducerea monedelor de un leu va permite reducerea de cel puțin două ori a cheltuielilor de întreținere a banilor. Iar introducerea în circulație a monedei de doi lei va reduce cu 33,4% numărul de unități monetare necesare pentru efectuarea tranzacțiilor.

El a atras atenția asupra faptului că băncile naționale din alte țări, cînd introduc noi bancnote sau monete, folosesc așa-zisul model D-metric – modelul tripletelor binar-decimale (1-2-5, 10-20-50), utilizat pentru calcularea șirului nominal de bancnote și monede. Potrivit acestui model, nominalul bancnotelor și monedelor este calculat în baza salariului mediu zilnic (D) pe țară după formulele:

D/1000, D/500, D/200, D/100, D/50, D/20, D/10, D/5, D, 2D, 5D, 10D ...

- Organele monetare din Moldova întîrzie cu trecerea la monede. În grafic se vede că încă acum trei ani trebuia lansat procesul de trecere de la bancnota de 5 lei la monedă, afirmă Ioniță.

Se consideră că valoarea nominală maximă a monedei trebuie să fie egală cu cel puțin a 50-a parte din salariul mediu zilnic – D/50. În 2004 salariul mediu lunar era de 1103 lei, iar a 50-a parte din salariu mediu zilnic era de 0,98 lei. Anume în acea perioadă trebuia introdusă în circulație bancnota de 1 leu. Potrivit acestui model, bancnota cu valoare nominală minimă nu trebuia să fie mai mică de a 20-a parte din salariul mediu zilnic – D/20. În 2008 salariul mediu lunar în Moldova era de 2530 de lei, iar a 20-a parte din salariu mediu zilnic constituia 5,62 lei. Adică, în 2008 bancnota minimă trebuia să fie de 5 lei. Astfel, în perioada 2004-2008, potrivit modelului D-metric, bancnota de un leu trebuia înlocuită cu monedă.

Totuși, BNM a mai emis o dată, în 1992-1993, monede de un leu și cinci lei din oțel placat cu nichel, însă atunci acest proiect a suferit eșec. La monede s-a renunțat din cauză că ele erau falsificate. Nu e de mirare, avînd în vedere capacitatea lor înaltă de cumpărare. Și nu e secret că monedele sînt mai ușor de falsificat decît bancnotele. Iar pentru industria modernă și tehnologiile avansate a tiparului 3D nu e greu să reproduci monede din metale ieftine. Problema este dacă Banca Națională va putea de data asta să le protejeze de falsificare.

Banca a demarat deja procesul de trecere la monede, anunțînd concursul pentru elaborarea schițelor noilor monede. La acesta au putut participa toți doritorii. În final, au fost prezentate 12 proiecte. Cele mai bune schițe au fost selectate de comisia Băncii Naționale și, cel mai probabil, ele vor putea apărea pe viitoarele monede.

BNM însă nu comunică cînd anume va avea loc „înlocuirea". Doar promite că pînă la sfîrșitul anului 2017. Nu se știe cum vor arăta și din ce vor fi confecționate noile monede. Pe site-ul BNM este plasată informația despre materialul utilizat pentru monedele aflate în circulație. Astfel, monedele de 1, 5, 10, 25 de bani sînt confecționate din aluminiu. Cele de 50 de bani, pînă pe 2 februarie 1998, de asemenea, erau confecționate din aluminiu, după care au început să fie bătute din oțel placat cu alamă.

„Dar mai întîi trebuie să ne clarificăm cu concepția semnelor de protecție, deoarece aceasta va influența asupra costurilor. Și doar ulterior, cînd va fi aprobat designul, noile monede vor fi comandate, bătute, aduse, verificate și puse în circulație.

Istoria leuțului moldovenesc

Pe 29 noiembrie 1994 leul moldovenesc a înlocuit cuponul moldovenesc. Schimbul era efectuat la cursul de 1 leu = 1000 de cupoane, care, la rîndul lor, au înlocuit rublele. Denumirea valutei naționale a fost selectată între leu și ducat, deoarece pe timpul Țării Moldovei, pe piața internă și externă, în circulație erau introduse monede străine din aur și argint – ducați, florini, zloți. În sec. XVII, în Moldova a pătruns moneda olandeză „leeuwendaalder", pe care era prezentat un leu. Locuitorii Moldovei numeau aceste monede lei, fapt care a jucat un rol important. După destrămarea URSS, unitatea monetară din Moldova a fost numită leu. În 1867 aceeași denumire avea și valuta românească. Leva bulgărească are aceeași etimologie.

În prezent, în circulație se află bancnote cu valoarea nominală de 1, 5, 10, 20, 50, 100, 200, 500, 1000 de lei și monede cu nominalul de 5, 10, 25 și 50 de bani.

O particularitate distinctivă a bancnotelor moldovenești este că pe versoul lor este aceeași imagine – portretul domnitorului Moldovei Ștefan al III-lea cel Mare și un cerc alb în interiorul căruia este scrisă prima strofă din vestita baladă „Miorița": „Pe-un picior de plai, Pe-o gură de rai ...".

Sa dat undă verde

Experții au reacționat calm la planurile BNM. Doctorul în economie Mihail Poisic a salutat acest pas, numindu-l „o idee rezonabilă".

– Vedeți că în prezent calitatea hîrtiei celor mai utilizate bancnote nu e ideală. Totodată, monedele vor putea servi un timp mai îndelungat. Este o decizie rațională și o practică acceptată. Da, investițiile inițiale vor fi considerabile, dar trebuie să le raportăm la perioada utilizării, or, la tipărirea banilor de hîrtie se cheltuie mulți bani, în timp ce economia Moldovei se confruntă cu probleme serioase. Actuala întărire a leului moldovenesc, stabilitatea prețurilor sînt condiționate nu de economia reală, dar de faptul că în economie nu sînt bani. Aceasta nu are nicio legătură cu majorarea transferurilor în valută. Iată asta e problema reală! Economia Moldovei se află în stagnare, a menționat Poisic.

Expertul pieței financiare Sergiu Balaban consideră că nu trebuie să ne așteptăm la mari schimbări în urma acestui pas.

- Probabil, acest lucru va fi comod pentru Banca Națională și că ea va economisi ceva, va cîștiga. Despre ce sumă este vorba, nici banca încă nu știe, dar cheltuielile inițiale vor fi semnificative și este nevoie de timp ca toate acestea să se răscumpere. Trebuie să înțelegem pe ce contează ei. Mă îndoiesc că le va fi comod oamenilor și celor care vor primi monedele, a spus el.

Expertul de la IDIS „Viitorul" Sergiu Gaibu a comunicat că trecerea la moneda de un leu nu va influența asupra inflației și prețurilor.

- Chiar și dolarul și euroul pierd capacitatea de cumpărare, iar leul – cu atît mai mult. În prezent leul este una dintre cele mai mărunte bancnote, de aceea se uzează extrem de repede. BNM a prezentat recent niște date, potrivit cărora, cele mai mari cheltuieli sînt anume pentru aceste unități monetare – peste 30% dintre toate bancnotele. Respectiv, monetele din metal se uzează mai puțin și deseori sînt folosite drept monede de schimb. Acest lucru are sens pentru a reduce cheltuielile Băncii Naționale la deservirea masei monetare. Pe termen mediu cheltuielile se vor reduce.

În plus, există o confuzie istorică – leul seamănă foarte mult cu bancnota de o sută de lei. Acest fapt pune în dificultate oamenii în etate cu vedere slabă. Dar și falsificatorii se folosesc de aceasta pentru a obține cîștiguri. În Europa sînt monede de un euro și de doi euro. Are sens ca acestea să fie introduse și în Moldova. Dorim sau nu, aceasta este deja o monedă de schimb. Leul de hîrtie nu va fi scos imediat din circulație, ci pe măsura revenirii lui la Banca Națională.

Cu timpul, ținînd cont de inflație, are sens să fie înlocuite și bancnotele de cinci lei cu monede. Ele vor fi utilizate pentru plăți mărunte, pentru a schimba bani mai mășcați, în calitate de rest din banii de hîrtie. Deoarece, în prezent inflația este o problemă actuală, investițiile în acest proiect se vor recupera foarte repede, datorită volumului mare de monede. Nu e principial din ce metal vor fi confecționate. Costurile de bază reprezintă nu metalul, dar matricea. Moneda trebuie să fie comodă în utilizare – de schimbat și de păstrat în portmoneu. Acest fapt a fost verificat de alte țări, iar materialul în sine nu contează, a menționat Sergiu Gaibu.

Totuși, experții internaționali menționează că înlocuirea banilor de hîrtie cu monede ar putea conduce la rotunjirea prețurilor pe unele segmente ale pieței. Psihologia omului este că monedele sînt asociate cu mărunțișul, chiar dacă moneda e de 10 lei. E foarte probabil că va fi incomod să utilizăm o cantitate mare de monede, iar mediul de afaceri va avea tendința de a rotunji prețurile, pentru a reduce cantitatea de bani „din metal" aflați în circulație.

Bani noi

De asemenea, recent, guvernatorul Băncii Naționale, Sergiu Cioclea, a declarat că, dacă ideea introducerii monedelor cu nominalul de 1 și 2 lei va fi realizată cu succes, atunci va fi examinat și proiectul de modernizarea a bancnotelor, ce necesită un nivel sporit de protecție. Nu este exclus că banii nu vor mai fi din hîrtie, ci din polimer, care vor putea fi și spălați. Adică, bancnotele vor fi prelucrate suplimentar – cu polimeri, care le va întări structura.

În prezent, peste 20 de țări ale lumii utilizează asemenea bani, inclusiv România. Nu este exclus că s-ar putea schimba și producătorul banilor moldovenești – Banca Centrală a Franței. Cel mai probabil, potrivit unor surse, banii vor fi tipăriți în România. De menționat că monedele de 50 de bani din alamă sînt bătute la Trezoreria din Cehia, iar restul – în România. Da, polimerul va fi mai scump, dar bancnotele vor servi astfel un timp mai îndelungat și va fi mai greu de falsificat, afirmă cei de la BNM.

De asemenea, ar putea fi schimbat și designul bancnotelor moldovenești. Pe acestea ar putea apărea nu doar imaginile cu Ștefan Cel Mare, dar și a altor personalități marcante. Proiectul urmează a fi implementat în următorii 2-3 ani.

Experții internaționali menționează că masa banilor aflați în circulație crește anual cu 5-6%, dar și mai mult va crește ponderea banilor în virament. Înseamnă oare aceasta că banii în numerar vor dispărea? Aici fiecare trebuie să facă alegerea – să folosească banii în numerar sau altă metodă de achitare. Cel puțin, cele mai dezvoltate țări ale lumii, inclusiv SUA, majorează ponderea masei monetare. Amintim că bancnota de 500 de euro va fi scoasă din circulație. Deja din anul viitor, BCE va sista producția acestor bancnote, dar ele vor rămîne un mijloc legal de plată.