Arată noutățile începînd cu...
Mergi spre compartimentul: Turismul în Moldova

eye 5641 Vizualizări

Parcul din satul Temeleuți, Florești (Foto)


Satul Temeleuți este situat la 28 km de orașul Florești și la 70 km de Chișinău. Primele atestări documentare ale satului Temeleuți datează din anul 1651. Conform recensămîntului din anul 2004, în satul Temeleuţi locuiau 1185 de persoane (589 bărbaţi şi 596 femei).

În anii 1903-1908, în partea de sus a satului, boierul Melega a construit conacul şi a plantat parcul cu suprafaţa de 3-3,8 ha (potrivit diverselor surse). Această diferență poate fi explicată prin faptul că partea superioară a parcului a fost defrişată pe la mijlocul secolului al XX-lea.

Parcul din satul Temeleuți (raionul Florești) este amenajat în stil peisagistic şi a fost plantat în anii 1903-1908 pe o suprafață de aproximativ 3 hectare, dar la moment asistăm la reducerea semnificativă a vegetaţiei parcului. Parcul se întinde pe o suprafață cu soluri cenușii de pădure și un relief plat cu o pantă domoală, situată în partea de sud-est a acestuia.

Fondul de bază al vegetaţiei parcului se află în părțile de nord-est și de sud-vest, iar centrul parcului este ocupat de două poieniţe, una dintre care este destul de mică ca dimensiuni. Predominanţi în fondul de bază al vegetaţiei parcului sînt arborii specifici altor regiuni, aclimatizaţi în RSSM, dar și speciile autohtone: salcîmul, roşcovul sălbatic, ulmul, teiul cu frunze mici, paltinul de cîmpie, frasinul comun. Printre principalele culturi, situate de-a lungul cărărilor, dispărute acum, precum şi pe marginile poieniţelor se vede că a fost plantat un număr mare de specii de plante exotice.

Marginile poieniţelor mari, care se află în fața clădirii distruse acum a conacului, au fost prevăzute să alcătuiască un peisaj cu exemplare separate de arţar argintiu, nuc negru american, zadă europeană, molid comun, precum şi grupuri nu foarte mari de conifere. Marginile altei poieniţe sînt împodobite de un grup de molizi, apoi de un altul alcătuit din platani de Londra, castan roșu, stejar pedunculat și salcîm piramidal.

În legătură cu faptul că pe întreg teritoriul parcului a scăzut în mod semnificativ cantitatea vegetaţiei, pînă în prezent, nu s-a păstrat în întregime nici unul dintre grupurile menţionate. De aceea, nu putem aprecia detaliile compoziției. Suprafața totală a poieniţelor alcătuieşte aproximativ 0,4 hectare, adică 25% din suprafața modernă a parcului.

Un interes deosebit prezintă componența fondului de bază al vegetaţiei parcului. Aici convieţuiesc cu succes 52 de specii și forme de arbori, arbuști și liane, inclusiv 8 specii și forme de conifere, 34 de specii și forme de arbori ai pădurilor foioase, 9 specii de arbuști și 1 specie de liană. Flora locală este reprezentată de 11 specii de arbori și arbuști.

Dintre speciile de conifere rare, aduse din alte regiuni, în parc au fost plantate:

1) molidul Engelmann ‒ un exemplar roditor cu înălţimea de 11 m și diametrul trunchiului de 16 cm;

2) zada — un exemplar roditor cu înălțimea de 16 m și diametrul trunchiului de 28 cm;

3) bradul de Caucaz ‒ un exemplar cu o înălţime de 12 m (vîrful a fost tăiat), diametrul trunchiului ‒ 22 cm;

4) jneapănul sau pinul de piatră — un exemplar roditor.

Dintre speciile de arbori lemnoşi, aduşi din alte regiuni, în parc întîlnim:

1) arborele de cafea Kentucky ‒ un exemplar mare cu înălţimea de 18 m, diametrul trunchiului de 25 cm, se reînnoieşte cu lăstari de la rădăcini;

2) arborele Ginkgo Biloba ‒ a fost un copac mare, trunchiul rămas are diametrul de 14 cm; de la care cresc lăstari, aceştia fiind tăiaţi permanent;

3) bradul normandian ‒ doi copaci roditori cu înălțimea de circa 11 m și o coroană destul de mare, ridicată deasupra pămîntului;

4) teiul american ‒ un copac roditor cu înălțimea de 12 m și diametrul trunchiului de 27 cm;

5) platanul londonez ‒ doi copaci roditori cu înălţimea de 10-12 m, cel mai mare avînd diametrul trunchiului de 28 cm.

Dintre varietăţile decorative, în parc cresc şi doi paltini de munte, care au o înălțime medie de 16 m și un diametru de 25 cm. În Moldova, această formă frumoasă de paltin nu se mai întîlneşte nicăieri în altă parte.

Din cartea lui P. Leontiev „Parcurile Moldovei”

Planul parcului Temeleuţi (preluat, de asemenea, din cartea lui P. Leontiev)

I ‒ locul unde s-a aflat cîndva conacul (distrus), II ‒ porţiune de teren a parcului cu vegetaţie uscată, III ‒ livada;

1 ‒ molid Engelmann 2 ‒ molid comun, 3 ‒ molid argintiu, 4 —zadă, 5 ‒ brad normandian, 6 ‒ pin negru, 7 ‒ jneapăn sau pin de piatră 8 ‒ pin silvestru, 9 ‒ salcîm alb piramidal, 10 ‒ mesteacăn, 11 ‒ arbore de cafea Kentucky, 12 ‒ ulm de munte, 13 ‒ arbore Ginkgo Biloba, 14 ‒ roşcov sălbatic, 15 ‒ gorun, 16 ‒ stejar pedunculat piramidal, 17 ‒ stejar roşu, 18 ‒ castan roşu, 19 ‒ paltin argintiu, 20 ‒ paltin de munte, 21 ‒ tei american, 22 ‒ nuc negru american, 23 ‒ platan londonez 24 ‒ plop alb, 25 ‒ plopul tremurător.

Să revenim însă la relatarea despre parc și conac, în baza observațiilor noastre și a celor povestite de către cei mai în vîrstă locuitori ai satului.

Clădirea centrală a conacului și un şir de alte cîteva încăperi auxiliare au fost distruse complet nu mai tîrziu de anii '40 ai secolului al XX-lea. În orice caz, nici unul dintre cei mai în vîrstă intervievați nu-şi mai aminteşte cum arătau acestea. Dintre toate clădirile conacului s-a păstrat doar una, care servea drept bucătărie, cameră de zi şi zemnic. În perioada sovietică această clădire a găzduit școala din sat, iar după mutarea acesteia într-o clădire nouă a devenit muzeu al satului și conacului. La începutul anilor 2000 clădirea a fost abandonată definitiv, a fost lichidat postul de paznic, iar ca rezultat expoziţia muzeului a fost furată de către locuitorii satului. În prezent, această clădire este în stare avansată de degradare, continuînd să se ruineze.

Porţile și gardul parcului (le veţi vedea pe fotografii) au fost instalate în anii '80 ai secolului al XX-lea. Acum s-au păstrat numai fragmente ale gardului, care a fost furat, de asemenea, de săteni.

Parcul, în ciuda delăsării și lipsei unei îngrijiri corespunzătoare, îşi păstrează totuşi atractivitatea. Din cauza numeroaselor tăieri clandestine și a lipsei de îngrijire a vegetaţiei parcului, la moment se poate ghici cu greu planul peisagistic original al parcului. Pe alocuri s-a păstrat pavajul cîtorva alei. În general însă parcul arată abandonat, deşi tot mai este încă vizitat de către locuitorii satului, continuînd să-şi îndeplinească funcția de zonă de agrement.

Astfel, inclusiv şi acest parc foarte interesant în opinia noastră, a împărtăşit soarta multor altor parcuri (nu mai puţin de 50) din preajma conacelor Moldovei.

Veţi găsi reportajul foto realizat în luna octombrie 2014 în albumul foto atașat.

 

Parcul din satul Temeleuți, Florești - album foto

Cuvinte cheie:

turism , natura , parc , Moldova

Localităţile Moldovei şi diasporei

Risipeni

Statut:
Sat
Prima atestare:
1598
Populația:
1125 locuitori

Risipeni este un sat şi comună din raionul Făleşti. Din componenţa comunei fac parte localităţile Risipeni și Bocşa. Localitatea se află la distanța de 16 km de orașul Fălești și la 142 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 1125 de oameni. Satul Risipeni a fost menționat documentar în anul 1598.

Citeşte mai departe