12 ianuarie 2017, 16:47 Diaspora moldovenească 12100

Un moldovean cu 100 de euro a pornit o afacere (Foto)

După ce a muncit mai mulți ani printre străini, și-a dat seama că ar putea face un lucru bun la el acasă.

Victor Verejan gestionează astăzi o afacere de producere a plapumilor din lînă naturală şi puf de gîscă, pe care a început-o acum 2 ani.

După 4 ani de muncă în oraşul Sankt Petersburg din Rusia, bărbatul originar din Căuşeni a revenit acasă cu un aspirator şi 100 de euro care i-a investit în servicii de curăţenie pentru apartamente, oficii şi mobilă. Peste un an a decis că e timpul să-şi lărgească activitatea, astfel a început să coase plapume, perne etc.

S-a întors din Rusia cu o „avere" de 100 euro

Victor Verejan are studii de paramedic, iar în Rusia a administrat o afacere care presta servicii de taxi. Experienţa de acolo l-a ajutat şi încurajat să se facă gospodar la el acasă. „Eu lucram la cineva și îl făceam gospodar, dar la mine acasă nu sînt gospodar. Am venit să fac ceva pe loc, să aibă lumea de lucru", spune Victor.

Avea cunoştinţe de antreprenoriat, însă, spune el, regulile din Rusia diferă de cele din Moldova, astfel a hotărît să meargă la un curs de business iniţiat de programul PNAET (Programul Național de Abilitare Economică a Tinerilor). La sfîrşitul anului 2015, Victor Verejan a cîştigat un grant european în valoare de 14.700 euro – echivalentul a 300.000 lei, oferit de Uniunea Europeana și implementat de Programul Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii. Cu aceşti bani, împreună cu soţia au început să repare şi să producă la comandă plapume şi perne, inclusiv pentru copii.

„Utilajul l-am adus din Rusia. A durat un pic pînă l-am instalat, pentru că nu găseam specialişti. Iniţial restauram plapume vechi", îşi aminteşte bărbatul.

Plapuma bunicii nu miroase ca pe timpuri

În scurt timp, a înţeles că consumatorii îşi doresc plapume de calitate înaltă şi a colectat lînă naturală de la oamenii din raionul Căuşeni, iar puful de gîscă l-a găsit în oraşul Lvov din Ucraina. „Am spălat lîna la fabrica de covoare din Ungheni. Coasem plapume speciale cu mesaje, imagini personalizate, cum vrea persoana. Avem cinci angajaţi", mărturiseşte bărbatul. Plapumele fabricate din lînă nu au miros de oi, aşa cum se ştie. Antreprenorul susţine că a găsit soluţia pentru îndepărtarea emanaţiilor neplăcute ieşite din lîna naturală.

Pînă acum nu a luat niciun credit de la băncile comerciale – cei doi soți se descurcă cum pot: lucrează mai mult la sezon şi se bazează pe comenzile individuale. Produsele sînt fabricate sub denumirea de „BuniPlap" care vine de la prescurtarea Plapuma Bunicii. O plapumă de lînă pentru două persoane costă 800 lei, iar una cu puf de gîscă – 1.200 lei, în funcţie de stofă. „Deocamdată facem doar la comandă. Pentru a produce plapume în serie avem nevoie de investiţii mari. Caut persoane care vor să cumpere angro", susţine Verejan. Acesta nu se orientează pentru export, vrea mai întîi să-şi facă un nume acasă.

Birocraţia opune rezistenţă

L-am întrebat cu ce fel de probleme se confruntă, iar bărbatul ne-a comunicat că dificultăţile au fost la început – cînd pregăteau actele pentru deschiderea companiei. „Problema este birocraţia. Pur şi simplu ne furau din timp – o autorizaţie sanitară care trebuia făcută în 3 zile ei o eliberau în 40 de zile. Au principii învechite despre cum trebuie să arate o curăţătorie. Eu am fost în 14 ţări, am văzut curăţătorii în șapte dintre ele, dar aşa reguli ca la noi nu am întîlnit. Să dezvolţi o afacere e o plăcere. În prezent, noi nu avem probleme. Cea mai bună publicitate este de la om la om, adică prin recomandare", explică omul de afaceri.

Victor Verejan consideră că Republica Moldova este „pe cale de dezvoltare". În acest context, acesta a subliniat o observaţie de pe piaţa de desfacere a bunurilor pentru casă şi consum. „Vînzările din piaţă sînt în scădere, deoarece oamenii preferă să cumpere din magazine. La piaţă merg cei care încă nu au înţeles că acolo e mai scump decît la magazin".

Afacerea a fost înfiinţată cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, în cadrul programului de consolidare a încrederii între locuitorii de pe ambele maluri ale rîului Nistru, implementat de PNUD Moldova.

Programul Național de Abilitare Economică a Tinerilor (PNAET) este un program destinat persoanelor tinere, cu vîrsta cuprinsă între 18-30 de ani, care doresc să-şi dezvolte abilităţile antreprenoriale. Programul a fost activ în perioada 2008-2016. În anul 2015, au fost instruiţi 458 de tineri din Republica Moldova, inclusiv 186 de femei şi 111 bărbați. Cursurile de business au avut loc în Chişinău şi raioanele Ungheni, Cimişlia, Edineţ, Călăraşi, Ştefan Vodă, Orhei, Taraclia, Ceadîr-Lunga şi Comrat.