|
Tradiții de Sînpetru
An de an, pe 12 iulie, creștinii ortodocși cinstesc sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel, propovăduitorii învățăturii lui Hristos.
Datorită rolului major pe care acești doi sfinți l-au avut în răspîndirea creștinismului, Biserica a rînduit ca prăznuirea lor să fie precedată de o perioadă de post. Postul este stabilit în funcție de data Paștelui și mai este cunoscut și ca Postul de Sînpetru, deoarece în calendarul popular, Sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel este cunoscută sub numele de Sînpetru de vară.
Odată cu această mare sărbătoare reînvie o serie de tradiții și obiceiuri.
Astfel, credincioșii merg la biserică și duc mere, colivă, colaci și miere în faguri pentru a fi sfințite. După slujbă le împart de pomană în memoria celor ce s-au înălțat la ceruri. Prin acest obicei sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel poartă și numele de Moșii de Sînpetru.
De asemenea se mai povestește că în acestă zi de Sînpetru, pe la miezul nopții, cerul se va deschide și Sfîntul Petru ar putea fi zărit pentru o clipă așezat în dreapta Tatălui.
Sînpetru de vară indică și miezul verii agrare, perioada secerișului, deoarece se zice că Sfîntul Petru este patronul agriculturii și răspunzătorul de recolte. Acum este bun prilej pentru gospodari să calce ceapa și usturoiul, pentru a avea roade din belșug.
Sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel este asociată cu licuricii ce luminează drumurile celor ce rătăcesc prin pădure, deoarece se crede că atunci cînd Sînpetru plesnește din biciul său ies scîntei ce cad și se transformă pe pămînt în licurici.
Pe lîngă tradițiile și obiceiurile enumerate mai sus, în popor se vorbește și despre superstițiile legate de Sînpetru, și anume :
- Pentru a fi ferit de cele rele este bine să se țină în buzunare usturoi și pelin;
- Sfîntul Petru se poate supăra pe cei ce nesocotesc această zi de sărbătoare și poate arunca cu tunete și grindină peste culturi ;
- Nu este bine să se scuture merii înainte de 12 iulie, căci poate cădea cu grindina peste holde ;
- Pentru a nu se înmulți pistruii și petele de pe față să te speli cu apă atunci cînd cîntă cocoșii în miez de noapte ;
- Femeile nu ar trebui sa mănînce mere pînă în această zi, pentru a se feri de boli ;
- Cucii se transformă în șoimi în ziua de Sînpetru și mai revin la forma lor inițială abia în ziua Bunei Vestiri etc.
An de an, pe 12 iulie, creștinii ortodocși cinstesc sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel, propovăduitorii învățăturii lui Hristos.
Datorită rolului major pe care acești doi sfinți l-au avut în răspîndirea creștinismului, Biserica a rînduit ca prăznuirea lor să fie precedată de o perioadă de post. Postul este stabilit în funcție de data Paștelui și mai este cunoscut și ca Postul de Sînpetru, deoarece în calendarul popular, Sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel este cunoscută sub numele de Sînpetru de vară.
Odată cu această mare sărbătoare reînvie o serie de tradiții și obiceiuri.
Astfel, credincioșii merg la biserică și duc mere, colivă, colaci și miere în faguri pentru a fi sfințite. După slujbă le împart de pomană în memoria celor ce s-au înălțat la ceruri. Prin acest obicei sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel poartă și numele de Moșii de Sînpetru.
De asemenea se mai povestește că în acestă zi de Sînpetru, pe la miezul nopții, cerul se va deschide și Sfîntul Petru ar putea fi zărit pentru o clipă așezat în dreapta Tatălui.
Sînpetru de vară indică și miezul verii agrare, perioada secerișului, deoarece se zice că Sfîntul Petru este patronul agriculturii și răspunzătorul de recolte. Acum este bun prilej pentru gospodari să calce ceapa și usturoiul, pentru a avea roade din belșug.
Sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel este asociată cu licuricii ce luminează drumurile celor ce rătăcesc prin pădure, deoarece se crede că atunci cînd Sînpetru plesnește din biciul său ies scîntei ce cad și se transformă pe pămînt în licurici.
Pe lîngă tradițiile și obiceiurile enumerate mai sus, în popor se vorbește și despre superstițiile legate de Sînpetru, și anume :
- Pentru a fi ferit de cele rele este bine să se țină în buzunare usturoi și pelin;
- Sfîntul Petru se poate supăra pe cei ce nesocotesc această zi de sărbătoare și poate arunca cu tunete și grindină peste culturi ;
- Nu este bine să se scuture merii înainte de 12 iulie, căci poate cădea cu grindina peste holde ;
- Pentru a nu se înmulți pistruii și petele de pe față să te speli cu apă atunci cînd cîntă cocoșii în miez de noapte ;
- Femeile nu ar trebui sa mănînce mere pînă în această zi, pentru a se feri de boli ;
- Cucii se transformă în șoimi în ziua de Sînpetru și mai revin la forma lor inițială abia în ziua Bunei Vestiri etc.
An de an, pe 12 iulie, creștinii ortodocși cinstesc sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel, propovăduitorii învățăturii lui Hristos.
Datorită rolului major pe care acești doi sfinți l-au avut în răspîndirea creștinismului, Biserica a rînduit ca prăznuirea lor să fie precedată de o perioadă de post. Postul este stabilit în funcție de data Paștelui și mai este cunoscut și ca Postul de Sînpetru, deoarece în calendarul popular, Sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel este cunoscută sub numele de Sînpetru de vară.
Odată cu această mare sărbătoare reînvie o serie de tradiții și obiceiuri.
Astfel, credincioșii merg la biserică și duc mere, colivă, colaci și miere în faguri pentru a fi sfințite. După slujbă le împart de pomană în memoria celor ce s-au înălțat la ceruri. Prin acest obicei sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel poartă și numele de Moșii de Sînpetru.
De asemenea se mai povestește că în acestă zi de Sînpetru, pe la miezul nopții, cerul se va deschide și Sfîntul Petru ar putea fi zărit pentru o clipă așezat în dreapta Tatălui.
Sînpetru de vară indică și miezul verii agrare, perioada secerișului, deoarece se zice că Sfîntul Petru este patronul agriculturii și răspunzătorul de recolte. Acum este bun prilej pentru gospodari să calce ceapa și usturoiul, pentru a avea roade din belșug.
Sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel este asociată cu licuricii ce luminează drumurile celor ce rătăcesc prin pădure, deoarece se crede că atunci cînd Sînpetru plesnește din biciul său ies scîntei ce cad și se transformă pe pămînt în licurici.
Pe lîngă tradițiile și obiceiurile enumerate mai sus, în popor se vorbește și despre superstițiile legate de Sînpetru, și anume :
- Pentru a fi ferit de cele rele este bine să se țină în buzunare usturoi și pelin;
- Sfîntul Petru se poate supăra pe cei ce nesocotesc această zi de sărbătoare și poate arunca cu tunete și grindină peste culturi ;
- Nu este bine să se scuture merii înainte de 12 iulie, căci poate cădea cu grindina peste holde ;
- Pentru a nu se înmulți pistruii și petele de pe față să te speli cu apă atunci cînd cîntă cocoșii în miez de noapte ;
- Femeile nu ar trebui sa mănînce mere pînă în această zi, pentru a se feri de boli ;
- Cucii se transformă în șoimi în ziua de Sînpetru și mai revin la forma lor inițială abia în ziua Bunei Vestiri etc.
- Regim liberalizat de vize pentru traficul de mărfuri: cu cine a convenit acest lucru Ucraina
- Regimul liberalizat de vize cu Republica Ecuador a fost anulat
- Proiectul Moldovenii.md împlinește 13 ani
- Un angajat al ambasadei Republicii Moldova în Rusia a fost declarat persona non grata
- Tragedia de la Crocus City Hall: MAE nu confirmă rănirea unui cetățean moldovean
- Republica Moldova anulează regimul liberalizat de vize cu Ecuador
- Reteta de varza murata fara sare de la Pol Brag
- Tribul amazonian care folosește telepatia (+Foto)
- Șamponul natural poate fi făcut acasă. Iată 4 rețete simple...
- Această baie elimină toate toxinele din organism în doar 20 de minute! Simte puterea vindecătoare a…
- Cum crește pinul - video accelerat
- Alcoolul - băutura lașiilor
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1703
- Populația:
- 1060 locuitori
Paşcani este un sat din cadrul comunei Manta, raionul Cahul. Localitatea se află la distanța de 9 km de orașul Cahul și la 183 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 1060 de oameni. Satul Pașcani a fost menționat documentar în anul 1703.
Comentarii
(0)