Arată noutățile începînd cu...
Mergi spre compartimentul: Cultura

eye 89403 Vizualizări

Folclorul obiceiurilor de la Crăciun şi Anul Nou. Semănatul


Moldovenii, ca şi alte popoare, în dimineaţa de Anul Nou respectă, în special copiii, obiceiul „Semănatului”, care într-un fel continuă „Pluguşorul” din ajun. „Semănătorii” umblă pe la case şi declamă scurte urări în versuri, care conţin, ca şi partea finală a „Pluguşorului”, urări de roadă bogată, prăsilă la vite, sporirea familiei, sănătate, fericire în noul an. Textele „Semănatului” sînt tradiţionale, dar în unele dintre ele versurile se înnoiesc.  

Iată, bunăoară, versuri din „Semănatul”, în care este exprimată urarea de roadă bogată în anul ce vine:

Să crească păpuşoaiele,
Oarzele,
Cînepele,
Mălaiele,
Grîiele!

În satele din sudul republicii circulă „Sorcova”. Specialiştii afirmă că moldovenii au împrumutat acest pitoresc, original obicei de la bulgari. La 1 şi 14 (pe stil vechi), dimineaţa copii, ba chiar şi maturii, uşurel cu o crenguţă de pom (împodobită cu flori artificiale şi cu cordele) lovesc pe umărul celor felicitaţi şi rostesc o urare nu prea mare: „Sorcova, vesela/ să trăiţi, să-nfloriţi!”

Creaţiile poetice rituale moldoveneşti constituie o importantă parte a folclorului, a culturii populare, în genere. În ele e zugrăvită poetic viaţa şi idealurile unei munci nobile, visurile pentru belşug şi fericire.

Cu 150 de ani în urmă V. Alecsandri îi avertiza pe contemporani că aceste creaţii sînt pe cale de dispariţie şi trebuie colectate de urgenţă şi salvate de la pieire. 
Cu o sută de ani în urmă A. Mateevici era amărît că aceste perle sînt pe cale de dispariţie.

Despre aceasta folcloriştii moldoveni scriau şi cu treizeci de ani în urmă: „La ora actuală asemenea cîntece ritualice străvechi, neavînd un suport în traiul contemporan al poporului, dispar treptat.”

Însă, nici în mileniul trei ele nu au dispărut, sînt înregistrate în timpul expediţiilor folcloristice, sînt editate, răsună la radio şi televiziune, completează repertoriul ansamblurilor folclorice „Folclor”, „Lăutarii”, „Tălăncuţa”, „Viorica”, „Haiducii” etc. Folcloriştii moldoveni au editat la Chișinău aceste minunate colinde, pluguşoare, urături în seria de cărţi „Creaţie populară orală” în 16 volume .

 

Cuvinte cheie:

Anul Nou , Crăciunul , folclor , semănatul

Comentarii

 (1)

Localităţile Moldovei şi diasporei

Sărătenii Noi

Statut:
Sat
Prima atestare:
1901
Populația:
292 locuitori

Sărătenii Noi este un sat din cadrul comunei Ratuş, raionul Teleneşti. Localitatea se află la distanța de 16 km de oraşul Teleneşti şi la 89 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 292 de oameni. Satul Sărătenii Noi a fost menționat documentar în anul 1901.

Citeşte mai departe