Arată noutățile începînd cu...
Mergi spre compartimentul: Cultura

eye 77868 Vizualizări

Icoana moldovenească medievală

Pe teritoriul Moldovei cele mai timpurii icoane care s-au păstrat pînă în timpurile noastre sînt anterioare secolului al XV-lea. În această perioadă se fac remarcate două icoane bizantine "Maica Domnului Hodighitria" (Mănăstirea Neamţ) şi "Sfînta Ana" (Mănăstirea Bistriţa).

Aceleiaşi epoci îi aparţine şi icoana "Maica Domnului de la mănăstirea Agapia". Secolului al XV-lea îi aparţin alte două icoane provenind de la mănăstirea Rîşca (Sfîntul Nicolae şi Arhanghelii Mihail şi Gavriil). Existenţa unor ateliere de iconari de renume în Moldova lui Ştefan cel Mare sînt probate două icoane - "Sfîntul Gheorghe" şi "Maica Domnului Pantanassa" - donate de voievod şi de soţia sa, Maria de Mangop, mănăstirilor Zografu şi Grigoriu de la Athos (sec. al XV-lea).

Din secolul al XV-lea este cunoscută faimoasa colecţie de icoane de la Văleni, unde pînă nu demult se păstrau circa 139 de icoane, create în secolele XVI-XVIII, unele fiind, probabil şi mai vechi. Nivelul artistic al sec. al XVI–lea este confirmat de o serie de icoane de certă valoare: Schimbarea la faţă (mănăstirea Agapia),

Maica Domnului încadrată de profeţi şi Deisis (mănăstirea Văratec), Botezul Domnului, Coborîrea în iad, Înălţarea Domnului (Mănăstirea Putna). Singura icoană din Moldova de est, incontestabil, aparţinînd secolului al XVI-lea este "Maica Domnului Hodighitria".

Apariţia iconostasului în Moldova medievală, către sfîrşitul secolului al XVI-lea (mănăstirea Humor) şi constituirea lui în secolul al XVII-lea (biserica Sfîntul Gheorghe din Iaşi, mănăstirile Voroneţ şi Moldoviţa) într-un ansamblu cu cinci registre, marchează apogeul în evoluţia icoanei moldoveneşti medievale. Unul dintre cele mai vechi şi cunoscute iconostase din Republica Moldova, realizat integral la sfîrşitul secolului al XVIII-lea, în 1791, este cel din catedrala Sfîntul Nicolae din Bălţi.

Cele mai timpurii icoane populare sînt cunoscute începînd cu secolul al XVI-lea. „Maica Domnului încadrată de profeţi” de la mănăstirea Pîngăraţi (sec. al XVI-lea) atestă unul dintre primele modele care poartă amprentele creaţiei iconarului popular.

Puţin mai tradiţională, deoarece autorul urmează îndeaproape modelul omolog al zugravului de meserie, este „Maica Domnului Hodighitria” din Văleni (sec. XVI-XVII), pictură care, parţial restaurată, descoperă imaginea a doi îngeri, amplasaţi simetric de ambele părţi ale siluetei Mariei cu pruncul în braţe.

Icoanele populare din secolul al XVII-lea sînt ceva mai numeroase. Un model elocvent îl constituie „Buna Vestire” (apocrifă) din vechea biserică a satului Tîrnova.
Aceleiaşi ambianţe îi datorăm şi apariţia unor icoane perechi din satul Petruşeni: „Iisus Pantocrator” şi „Maica Domnului cu Pruncul” (ambele din secolul al XVII-lea).

Secolului al XVII-lea îi revine o împrospătare evidentă a cercului de motive care inspiră iconarii. „Hristos Pantocrator” din satul Rotunda, ciclul de icoane create pentru mănăstirea Căpriana, ciclu care include subiectele prăznicarelor – „Naşterea Maicii Domnului”, „Botezul”, „Intrarea în Ierusalim” şi „Cina cea de Taină” s-au păstrat pînă azi.

Maica Domnului Hodighitria. Sec. XVI Zugrav anonim. Arhanghelul Mihail călcînd diavolul în picioаre.

Icoana Împărătească Iisus Pantocrator, sec. XVII Iisus Pantocrator, sec. XVII, s. Rotunda, Edinet

Cuvinte cheie:

icoana , cultura , Moldova

Comentarii

 (8)

Localităţile Moldovei şi diasporei

Iagorlîc

Statut:
Sat
Prima atestare:
1574
Populația:
8 locuitori

Iagorlîc este un sat din cadrul comunei Goian din Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului, Republica Moldova. Localitatea se află la distanța de 14 km de orașul Dubăsari și la 58 km de Chișinău. Populaţia satului Iagorlîc alcătuia 8 oameni în anul 2011. Satul Iagorlîc a fost menționat documentar în anul 1574.

Citeşte mai departe