Arată noutățile începînd cu...
Mergi spre compartimentul: Istoria

eye 12978 Vizualizări

Tratatul Moldo-Ungar – 543 de ani de la semnare

Astăzi, 12 iulie, se împlinesc 543 de ani de la încheierea la Iași a Tratatului moldo-ungar. Ștefan cel Mare, domnul Moldovei, şi Matei Corvin, regele Ungariei, semnează la Iaşi un act de alianţă, ambele părţi arătînd îngrijorare faţă de colaborarea militară strînsă între Valahia şi Turcia.

Semnat la Iaşi, tratatul era îndreptat, întîi de toate, împotriva Turciei. Ştefan recunoştea, din considerente strategice, suzeranitatea regelui ungur, obligîndu-se să-i acorde ajutor împotriva oricărui duşman „în afară de craiul Poloniei…, cu care înaintaşii noştri au avut pace şi alianţe”. Matei Corvin făgăduia să nu adăpostească în ţara sa nici un duşman al Moldovei. Totodată printr-un act, emis la Buda la 15.08.1475, Matei Corvin se obliga să-l ajute pe Ştefan în luptele împotriva turcilor.

Negocierile, semnarea Tratatului moldo-ungar la Iaşi (12.07.1475), clauzele lui refelectă, în bună măsură, esenţa politicii externe a lui Ştefan al III-lea, dictată de situaţia geografică, de conjunctura geopolitică, de posibilităţile reale ale ţării. Domnind într-o ţară ce avea la vest, nord-vest şi nord-est vecini puternici, care nu-şi ascundeau poftele teritoriale, ameninţată şi atacată din sud-vest de turci şi valahi, Ştefan cel Mare trebuia să manevreze diplomatic cu mare atenţie şi iscusinţă. De aceea, deşi l-a bătut crunt la Baia, a întreprins expediţii în hotarele Ungariei lui Matei Corvin, Ştefan recunoaşte suzeranitatea acestuia, cu toate că Moldova se afla sub suzeranitatea Poloniei prin înţelegerea de la 4.04.1457, reconfirmată prin tratatul moldo-polon de la 18.07.1468.

Prin această, dublă vasalitate Ştefan obţinea îndepărtarea de hotarele Moldovei a oricăror pretendenţi la tron şi o anumită stabilitate, fie precară, din direcţiile nord-est, nord-vest. Prin recunoaşterea suzeranităţii duble – şi a Poloniei, şi a Ungariei – Moldova ca şi cum se afla sub ocrotirea amîndurora, căci pretenţiile ambelor, şi ale Poloniei şi ale Ungariei, se anulau reciproc.

Astfel, prin abilitatea diplomatică a lui Ştefan, Moldova la 1475, fiind de iure vasală, era, de facto, de sine stătătoare, „vasalitatea” ei fiind mai mult decorativă. Că realitatea era anume aceasta, că Ştefan se folosea cu iscusinţă de veleităţile vecinilor săi, ne-o demonstrează actul din vara anului 1489, prin care Matei Corvin da în posesiunea Moldovei cetatea Ciceu şi Cetatea de Baltă din Transilvania cu domeniile lor, unde Ştefan a numit pîrcălabii săi.

Cuvinte cheie:

Tratat , istoria , Ungaria , Moldova

Localităţile Moldovei şi diasporei

Păscăuţi

Statut:
Sat
Prima atestare:
1603
Populația:
950 locuitori

Păscăuţi este un sat din cadrul oraşului Costeşti, raionul Rîşcani. Localitatea se află la distanța de 41 km de orașul Rîșcani și la 202 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 950 de locuitori. Satul Pășcăuți a fost menționat documentar în anul 1603.

Citeşte mai departe