Steagul Moldovei istorice (Foto)
Cele mai vechi mărturii gravate, brodate, scrise în analele vremii, demonstrează fără echivoc că culoarea steagului moldovenesc este roşie cu herbul Moldovei pe el – capul de bour, steaua cu cinci colțuri, soarele și semiluna, simboluri multiseculare ale Statului Moldovenesc, dovezi ale dăinuirii noastre în istorie.
Despre existenţa steagurilor Moldovei aflăm de la Grigore Ureche, care, relatînd despre Războiul lui Bogdan vodă cu leşii, scrie că „s-au ivitu toată oastea lui Bogdan-Vodă (Bogdan al II-lea, 1449-1451, tatăl lui Ştefan cel Mare) cu multe steaguri şi buciume”. Descrieri sau gravuri, informaţii despre primele steaguri moldoveneşti le avem din epoca lui Ştefan cel Mare. Cronica ungurească a lui I. Kukullo conţine o gravură reprezentînd un epizod al Bătăliei de la Baia (1467), cînd moldovenii sub conducerea lui Ştefan au obţinut o biruinţă hotărîtoare: oastea ungurească purtînd două steme regale este înfruntată de însuşi voievodul moldovan Ştefan al III-lea ţinînd în mînă un steag cu dungi verticale, avînd lîngă lance, pe întreaga lăţime, stema Moldovei — capul de bour”.
Cele mai cunoscute steaguri moldoveneşti sînt cele dăruite pe la 1500 de către Ştefan cel Mare mănăstirii Zograf de la Sfîntul Munte. Acest steag, în ultima vreme, a fost de foarte multe ori demonstrat în mass-media, a fost tipărit în diferite culegeri. Pe fundalul roşu al drapelului este brodată figura Sf. Gheorghe pe tron călcînd balaurul.
Alt steag dăruit de Ştefan al III-lea cel Mare mănăstirii Zograf, similar cu prapurele bisericeşti, are, de asemenea, cîmp de culoare roşie, pe care e brodat Sf. Gheorghe pe cal alb. Steagurile moldoveneşti ce le vedem în gravura cronicarului polon M. Bielskii, fixînd un epizod din Bătălia de la Obertyn (1531) dintre moldoveni şi poloni, au pe pînză, în centru, stema Moldovei – capul de bour, la dreapta ei – soarele, la stînga – semiluna.
Într-o culegere de documente tipărită în 1533 la Cracovia, ce relatează şi despre „homagium palatini Moldaviae”, se descrie drapelul moldovenesc: „Steagul cel mare avea flamura de culoare roşie, pe care era în aur frumos pictată Stema Ţării Moldovei” (banderium magnum sericeum, coloris rubri, in quo arma terrae Moldaviae pulhre auro depicta erant).
Astfel numele Moldovei şi al moldovenilor, simbolurile Statului Moldovenesc încă din veacurile XIV-XVI au rămas înscrise pe vecie în arhivele statelor europene.
- Un moldovean a decedat în SUA după ce a fost electrocutat de polițiști. Precizările MAE
- Veste bună pentru moldovenii în Spania
- Regim liberalizat de vize pentru traficul de mărfuri: cu cine a convenit acest lucru Ucraina
- Regimul liberalizat de vize cu Republica Ecuador a fost anulat
- Proiectul Moldovenii.md împlinește 13 ani
- Un angajat al ambasadei Republicii Moldova în Rusia a fost declarat persona non grata
- Valea Surselor și complexul megalitic misterios (+Foto)
- Sare și saună: rețetă simplă și eficientă pentru îmbunătățirea sănătății.
- Poporul care nu cunoaște bolile
- Îmi iubesc foarte mult casa de la țară!
- Oamenii de știință de la Stanford au declarat că au inventat o metodă de creare a unui om artificial
- Cutele de viespi în medicina tradițională
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1815
- Populația:
- 22 locuitori
Lelina este un sat din cadrul comunei Salcia, raionul Șoldăneşti, situat la o distanță de 19 km de orașul Șoldănești și la 136 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 22 de oameni. Satul Lelina a fost întemeiat în anul 1815.
Comentarii
(0)