Arată noutățile începînd cu...
Mergi spre compartimentul: Istoria

eye 20851 Vizualizări

Ștefan cel Mare – ctitor de lăcaşuri sfinte

Aflîndu-se, întreaga Ţară a Moldovei, la o treaptă de intensă dezvoltare a meşteşugurilor, fiind în creştere numărul pietrarilor, zidarilor, varnicerilor, teslarilor (lemnarilor), zugravilor ş.a., acumulîndu-se o bună experienţă a construirii unor edificii laice (militare şi administrative), începînd cu anii '80 domnitorul purcede la înălţarea unor sfinte lăcașe, prin care „şcoala moldovenească de arhitectură va păşi pe treapta ei de apogeu”.

 Se cere de subliniat în mod deosebit, ca la biserica din Milişeuti apare o boltire aparte − component arhitectonic, ce „nu-şi găseşte corespondent în bisericile moldoveneşti ale epocii lui Ştefan cel Mare şi în cele mai vechi... Ea se deosebeşte de sistemele caracteristice arhitecturii religioase gotice şi este străină celei de tradiţie bizantină... Sistemul de reazem de pe naosul bisericii Pătrăuţi constituie una din caracteristicele importante ale triconului moldovenesc din epoca de apogeu... Acestui sistem nu-i găsim precedent în epoca anterioara dar nu-i găsim analogie mai strînsă în întreaga arhitectura medievală”. Cu denumirea „bolta moldovenească” sistemul de bolţi moldoveneşti a devenit un element original al arhitecturii religioase medievale”.

De altfel, au remarcat specialişii în materie, şi „utilizarea sistematică a contraforţilor la bisericile de plan triconc constituie o inovaţie tipic moldovenească”.

Astfel în arhitectura moldoveneasca, întîi de toate în bisericile epocii lui Ştefan cel Mare, au apărut şi s-au statornicit inovaţii arhitecturale necunoscute ţărilor din preajmă”. În ultimul deceniu al veacului al XV-lea au fost zidite: bisericile Sf. Ioan din Vaslui (1490), Precista din Bacău (1491), Sf. Nicolai Domnesc din Iaşi (1491-1492), Sf. Gheorghe din Hîrlău 1492 , Sf. Nicolai din Dorohoi (1495), Sf. Nicolai din Popăuţ (1496), biserica mănăstirii Tazlău (1497). Ultimele locaşuri sfinte zidite în perioada domniei marelui domnitor au fost bisericile de la Borzeşti (1493-1494) Războieni (1496), Piatra (1497-1498). Biserica Sf. Paraschiva din Dolheşti este ctitorită de hatmanul Şendrea (1481). La 14 noiembrie 1497 Ştefan cel Mare asista la sfinţirea noii biserici înălţate la mănăstirea Neamţ, unde dezveleşte vestita pisanie. Locaşurile sfinte zidite în epoca lui Ştefan cel Mare, ctitorite de el, de alţi înalţi dregători, mari boieri sau feţe bisericeşti „reflectă nu numai importanţa, pe care marele domnitor o acordă vieţii religioase, ci şi raportul exact în care acesta înţelegea să pună biserica moldovenească faţă de domnie, valoarea artistica a locaşurilor în care se închina voievodul, curtea sa şi supuşii săi, exprima forţa spirituală a religiei, iar această forţă este pusă în slujba ţelurilor urmărite de domnie, după cum clădirile înseşi ale bisericilor se încadrează complexului de construcţii laice (cetăţi, curţi domneşti), ce exprimă puterea politica şi militară a suveranului ctitor”.

Localităţile Moldovei şi diasporei

Călmăţui

Statut:
Sat
Prima atestare:
1496
Populația:
1508 locuitori

Călmăţui este un sat şi comună din raionul Hînceşti. Călmăţui este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 50 km de orașul Hîncești și la 90 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 1508 oameni. Satul Călmățui a fost menționat documentar în anul 1496.

Citeşte mai departe