string(7) "library" string(8) "document"
1711
1359
1466
1497
87
1812
1475
5500
1467
514
1646
1300
1775

Rada

La cea casă mare
Cu fereşti în soare,
Multe buţi de toate
Se lovesc în coate,
Buţi mari, ne-ncepute
De câte cinci sute,[1]
Ş-altele mai mici
De-o sută şi cinci.
La cea casă mare,
Cu fereşti în soare
Vinu-i bun şi rece,
Mult vinaţ se trece
Că-l vinde Rădiţa,
Rada crâşmăriţa,
Şi-l beau cazaclii,[2]
Negustori de vii.
Iar unul din ei,
Căpitan Matei,
Cazacliu bătrân
Şi cu moartea-n sân,
La Rada căta,
Din suflet ofta
Şi-apoi cuvânta:
,,Rado, Rădişoară,
Mândră viişoară!
Ia-mă tu pe mine
Că te-oi ţinea bine
Şi ţi-oi da eu ţie
Ruble chiar o mie,
Papuci în badii
Aduşi din Indii,[3]
Blană lungă, moale,
Cu samur în poale,
Şi un aşternut
Cu aur ţesut."
Rada mi-l vedea
Şi îi răspundea:
,,Căpitan Matei,
Mă vrei, nu mă vrei,
Cât eşti de bogat
Nu mi-i fi bărbat,
Că ţi-e barba sură
Şi n-ai dinţi în gură.
Bărbat oi lua
Care s-a afla
Dunărea să-noate
Ridicând din coate,
În picioare stând,
Buzdugan purtând."
Nime nu s-afla
Care cuteza
Din cei cazaclii
Negustori de vii.
Iar un argăţel
Tânăr, voinicel,
Pe loc s-apuca
De se încerca.
Dunărea trecea,
Şi iar se-ntorcea
Din coate-notând
În picioare stând,
Buzdugan purtând.
Rada-nveselea
Şi astfel grăia:
,,Vin', voinicule,
Argăţelule!
Pe tine te vreau,
Bărbat să te iau,
Că-i o zicătoare
De însurătoare:
Cine bate Dunărea[4]
Nu mi-l bate muierea!"

1.    ↑ Adică fiecare bute era de 500 vedre.
2.    ↑ Cazaclii se numesc unii negustori din Rusia care cumpără în tot anul vin de la Odobeşti şi-l duc peste Prut.
3.    ↑ Adică din India.
4.    ↑ Din cuprinsul baladelor Păunaşul Codrilor, Vidra şi Rada se poate dobândi o idee exactă de caracterul femeilor românce. Ele sunt vesele, glumeţe şi au o plecare mare pentru voinici. Un om vrednic, care rupe mâţa-n două, după proverbul poporal, plăteşte mult în ochii româncei, şi fie cât de sărac, el e preferat unui avut nevrednic. Românul asemenea îşi arată simţirile lui în următoarea zicală: ,,Mai bine cu un voinic la pagubă, decât cu un mişel la câştig".