Filtru pe categorii

Lipnic, raionul Ocniţa

Statut:
Sat
Prima atestare:
1437
Populația:
2651 locuitori

Lipnic este un sat şi comună din raionul Ocniţa. Satul are o suprafaţă de circa 4.88 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 10.86 km. Din componenţa comunei fac parte localităţile Lipnic și Paustova. Satul Lipnic este situat la o distanță de 3 km de orașul Ocnița și la 236 km de Chișinău. Satul Lipnic a fost menționat documentar în anul 1437.

Prognoza meteo Marți, 25 februarie, 2020
Perioadă Prognoză Temperatura Precipitaţii
10:00–12:00 3°C 0.4 mm
Vînt: SSV Vînt slab, 4.9 m/s
12:00–18:00 3°C 0 mm
Vînt: S Vînt slab, 4.1 m/s
18:00–0:00 7°C 0 mm
Vînt: SSE Vînt slab, 3.7 m/s
Citește noutățile

Cuprins

[în sus]Populația

La recensămîntul din anul 2004 populaţia satului constituia 2651 de oameni, dintre care 46.13% - bărbaţi și 53.87% - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului: 96.61% - moldoveni, 2.26% - ucraineni, 1.06% - ruşi, 0.04% - bulgari, 0.04% - alte etnii.

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia la nivelul comunei Lipnic constituia 3602 oameni, dibtre care 46.42% - bărbaţi și 53.58% - femei. Compoziţia etnică a populaţiei comunei: 91.39% - moldoveni, 5.41% - ucraineni, 2.17% - ruşi, 0.06% - găgăuzi, 0.03% - bulgari, 0.03% - polonezi, 0.56% - ţigani, 0.36% - alte etnii.

În comuna Lipnic au fost înregistrate 1481 de gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.4 persoane.

[în sus]Istoria localitații

Satul Lipnic a fost menționat documentar în anul 1437.

Localitatea este vestită prin faptul că la 20 august 1470 (după alte surse în 1469) aici s-a dat bătălia de la Lipnic (Lipinți), pe Nistru între Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, şi tătarii Hoardei de Aur de pe Volga.

[în sus]Monumente istorice

În partea de sud-vest a satului în locul numit La șanțuri se află Horodiștea Lipnic. Aici arheologii au descoperit urmele unui șanț inelar și a unui val pe marginea interioară a șanțului cu urmele unei cetăți din lemn și pămînt foarte vechi.

Fortificația a fost construită pe o pantă de pe malul stîng al rîului Soloneț, care curge printr-un defileu de mică adîncime și se varsă într-un mic lac, care, în aceste părți este numit lacul lui Ștefan cel Mare. Șanțul și valul de pămînt împrejmuiau cetatea de formă ovală cu suprafața de circa 5 hectare. Din partea rîului nu au fost înălțate fortificații. Se pare că constructorii au considerat albia rîului drept barieră suficientă. Rîul ar putea fi de asemenea o sursă de apă potabilă, ceea ce era deosebit de important pentru locuitorii cetății în timpul asediului, deaceea a fost lăsat liber accesul la rîu.

Arheologul N.A. Chetraru care a examinat urmeșe vechii cetăți a presupus că aceasta ar aparține geților, sec. III – IV î.Hr. Această presupunere este valabilă pînă în prezent în literatura de specialitate. Pentru aprecieri mai detaliate e nevoie de noi investigații arheologice.

În cazul în care se stabilește că așezarea fortificată se referă la o perioadă mai tîrzie decît se presupune și anume la epoca lui Ștefan cel Mare, conform legendei locale, valoarea științifică a acesteia va crește, deoarece așezări fortificate de tip rural din această epocă în Republica Moldova nu au fost încă găsite. Monumentul este distrus de lucrările agricole.

Comentarii

 (0)

Localităţile Moldovei şi diasporei

Socola

Statut:
Sat
Prima atestare:
1586
Populația:
356 locuitori

Socola este un sat din cadrul comunei Vadul-Raşcov, raionul Șoldăneşti. Amplasat pe malul drept al Nistrului, satul se află la o distanță de 9 km de orașul Șoldănești și la 100 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 356 de oameni. Satul Socola este atestat documentar în 1586.

Citeşte mai departe