Filtru pe categorii

Lăpuşna, raionul Hînceşti

Statut:
Sat
Prima atestare:
1454
Populația:
5640 locuitori

Lăpuşna este un sat şi comună din raionul Hînceşti. Satul are o suprafaţă de circa 3.79 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 16.43 km. Din componenţa comunei fac parte localităţile Lăpuşna, Anini și Rusca. Localitatea se află la distanța de 18 km de orașul Hîncești și la 54 km de Chișinău. Satul Lăpușna a fost menționat documentar în anul 1454.

Prognoza meteo Sâmbătă, 18 ianuarie, 2020
Perioadă Prognoză Temperatura Precipitaţii
15:00–18:00 2°C 0 mm
Vînt: SSE Adiere ușoară, 3 m/s
18:00–0:00 1°C 0 mm
Vînt: SSE Adiere ușoară, 2.8 m/s
Citește noutățile

Cuprins

[în sus]Populația

La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 5640 de oameni, dintre care 48.71% - bărbaţi și 51.29% - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului: 99.06% - moldoveni, 0.27% - ucraineni, 0.35% - ruşi, 0.02% - găgăuzi, 0.09% - bulgari, 0.05% - ţigani, 0.16% - alte etnii.

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia la nivelul comunei Lăpuşna constituia 6262 de oameni, dintre care 46.39% - bărbaţi și 53.61% - femei. Compoziţia etnică a populaţiei comunei: 96.85% - moldoveni, 1.17% - ucraineni, 1.33% - ruşi, 0.08% - găgăuzi, 0.13% - bulgari, 0.08% - evrei, 0.02% - polonezi, 0.16% - ţigani, 0.19% - alte etnii.

În comuna Lăpuşna au fost înregistrate 1825 de gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.3 persoane.

[în sus]Istoria localitații

Satul Lăpușna a fost menționat documentar în anul 1454. Lăpușna este o localitate străveche situată în valea rîului Lăpușnița, afluent de stînga al rîului Prut. Există un act domnesc din anii 1430-1431 în care se vorbește despre rîul Lăpușna și mai multe sate așezate pe acest rîu. Lăpușna apare în documente începînd cu primele decenii ale sec. al ХV-lea, el denumind mai multe realități topografice: rîul Lăpușna (10 aprilie 1439), tîrgul Lăpușna (25 aprilie1454), ținutul Lăpușna (10 aprilie 1439). Săpăturile arheologice au relevat că pe locul Lăpușnei și al satului Rusca au existat așezări umane începînd cu epoca bronzului (mileniul II î.Hr.).

Din hrisovul de la 25 august 1454 aflăm că Petru Aron voievod dă un privilegiu Mănăstirii Moldovița prin care scutește de orice vamă trei care ale mănăstirii, care umblau prin țară "după cumpărături de pește la Dunăre sau la Nistru ori la oricare bălți", pentru care să nu se plătească vamă "nici în Tîrgul Frumos, nici în tîrgul Ieșilor și nici în Lăpușna". La 29 iunie 1456, același domn acordă negustorilor din Liov (Lvov) privilegiu ca să plătească la Lăpușna numai 30 de groși pentru 12 cîntare de mărfuri duse spre ținutul tătarilor și, de asemenea, să plătească la Lăpușna vama Cetății Albe pentru mărfurile ce nu trec prin acel tîrg.

Pe la Lăpușna trecea o ramură a drumului comercial moldovenesc, care lega centrele economice din Transilvania și Polonia cu orașele nord-pontice. Tîrgul Lăpușna era un loc de popas pentru negustorii din diferite țări, aceștia plătind aici și o mică vamă, în afară de vama cea mare de la hotare.

După ce în 1484 turcii ocupă Cetatea Albă si Chilia cu teritoriile aferente, iar după 1538 și Bugeacul, unde îi așează pe tătari, hotarele de sud ale Moldovei se mută spre nord. Pîrcălăbia Cetății Albe se transferă la Ciubărciu, vama de margine – la Lapusna. Astfel Lăpușnam capătă importanță strategică și administrativă. Lăpușna cunoaște o înflorire economică deosebită: aici se întretăiau mai multe căi comerciale, drumul moldovnesc, drumul negustorilor ambulanti, care făcea legătura dintre centrele economice din nordul Moldovei cu cele din sudul țării și drumul peștelui care venea dinspre bălțile Dunării și Prutului inferior, pe valea Lăpușnei și ducea spre Orhei, Soroca și Hotin.

Tîrgul Lăpușna avea propria administrație, cu șoltuz, consiliul pîrgarilor care întărea actele emise de cancelaria orașului cu propriul sigiliu, pecetea tîrgului cu crucea în mijloc și cu inscripția "Pecete Lipoșne". Vameșul de tîrg percepea vama mare a țării și cea mica (locală).
În a doua jumătate a sec. XVII incursiunile tătarilor pun în primejdie tîrgul Lăpușna si drumurile care treceau prin el. Treptat Lăpușna decade, căci se deschise un alt drum comercial prin Chișinău, spre Iași și spre Orhei, Soroca, Hotin, crește tîrgul Chișinău care canalizează fluxurile comerciale. Veniturile tîrgului Lăpușna scad considerabil, odată cu importanța sa administrativă și strategică.

În 1694 Constantin Duca voievod face danie Manastirii Sf. Ioan Gură de Aur din Iași tot ce mai rămăsese din domeniul tîrgului Lăpușna "anume tîrgul Lăpușnei, tot cît s-a alege din locul tîrgului Lăpușna și cu tot venitul, cu iazuri și cu tot ce ar fi pe moșia domnească".

Recensămîntul din 1774 fixa la Lăpușna doar 78 de gospodării. În 1817, satul Lăpușna avea 314 gospodării, 3 preoți, 1 diac, biserică de lemn cu hramul Sf. Voievozi, înzestrată cu icoane pe pînză, cărți vechi, odoare.

"Dicționarul geografic al Basarabiei" (1904) consemnează la Lăpușna 573 de case și o populație de 3427 de oameni, biserica cu hramul Sf. Mihail, școala de fete cu o clasă, o fabrică de cărămizi. Potrivit recensămîntului din 1930, localitatea avea 3849 de locuitori.

Comentarii

 (0)

Localităţile Moldovei şi diasporei

Moara de Piatră

Statut:
Sat
Prima atestare:
1803
Populația:
1659 locuitori

Moara de Piatră este un sat şi comună din raionul Drochia. Moara de Piatră este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 35 km de orașul Drochia și la 159 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 1659 de oameni. Satul Moara de Piatră a fost menționat documentar în anul 1803.

Citeşte mai departe