Filtru pe categorii

Străşeni, raionul Străşeni

Statut:
Oraș
Prima atestare:
1545
Populația:
18320 locuitori

Străşeni este un oraş din partea centrală a Republicii Moldova, centrul administrativ raionului cu acelaşi nume. În 2008 avea o populaţie de 18.311 locuitori şi o suprafaţă de 60,82 km pătraţi, dintre care circa 1 156 ha sînt terenuri cu destinaţie agricolă. Suprafaţă construită al oraşului constituie aproximativ 3.83 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 13.34 km. Oraşul Străşeni este situat la 23 km de Chișinău, în direcţia nord-vest, pe malul rîului Bîc.

Prognoza meteo Marți, 07 aprilie, 2020
Perioadă Prognoză Temperatura Precipitaţii
12:00–18:00 15°C 0 mm
Vînt: E Adiere ușoară, 1.7 m/s
18:00–0:00 16°C 0 mm
Vînt: NE Adiere ușoară, 0.9 m/s
Citește noutățile

Cuprins

[în sus]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia constituia 18320 de oameni, dintre care 48.53% - bărbaţi și 51.47% - femei. Structura etnică a populaţiei oraşului: 90.92% - moldoveni, 2.72% - ucraineni, 5.27% - ruşi, 0.19% - găgăuzi, 0.31% - bulgari, 0.03% - evrei, 0.03% - polonezi, 0.08% - ţigani, 0.46% - alte etnii.

În Străşeni au fost înregistrate 5544 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.2 persoane.

[în sus]Istoria localității

Legenda spune că pe dealul Coşnei, un oarecare căpitan de străjeri Teofan, a construit o casă în care se adăposteau străjerii ce vegheau Chisinăul.

Se presupune că toponimul Străşeni provine de la cuvîntul străjeri, străjeni. Satul Străşeni este atestat documentar la 20 martie 1545, cînd Alexandru Voievod, domnul Moldovei, confirma mănăstirii Pobrata o jumătate de moşie pe care călugării o aveau în dar de la jupîneasa Frăţiman. La 4 iulie 1774 îl aflăm în stăpînirea mănăstirii Frumoasa, cu 84 de gospodării ale răzeşilor şi mazililor. Oraşul avea 2 preoţi, biserica fiind construită în anul 1785, alături de alta veche.

Către anul 1870 Străşeni era un sat mare şi frumos cu 596 gospodării, 1840 bărbaţi şi 1110 femei. Gospodarii ţineau prisăci, vii şi livezi, erau lemnari vestiţi. La 6 ianuarie 1873 zemstva judeţeană trimite la Străşeni primul medic cu studii superioare, pe doctorul Constantin Scordeli. La 1 iulie 1877 satul avea o bibliotecă sătească, iar în anul 1910 aici activau 2 şcoli şi o biserică.

Localitatea, începînd cu a doua jumătate a secolului XX s-a dezvoltat intens, devenind un centru industrial important.

[în sus]Resurse naturale

Suprafaţa totală a oraşului Străşeni este de 6082 ha, dintre care circa 1586 ha sînt terenuri cu destinaţie agricolă. Străşeni este una din puţinele localităţi din republică unde ponderea terenurilor fondului silvic este foarte impunătoare şi constituie circa 40% sau 2.340 ha. Resursele acvatice ale oraşului sînt de 180 ha şi sînt formate din suprafaţa rîului Bîc 7,11 ha, 5 iazuri cu o suprafaţă de 18 ha şi mlaştini protejate.

Pădurile situate la nord-est de oraş, ocupă 40% din terenurile fondului silvic al ţării. Acestea cuprind o vastă varietate de arbori: stejari, tei, ulmi, arţari, carpeni, plopi etc.; animale: bursucul, veveriţa, mistreţul, căprioara, vulpea, cerbul etc.; specii de păsări: grangurul, privighetoarea, mierla, piţigoiul, ciocănitoarea, cucul şi plante: viorele, brebenei, leurda, toporaşi, ghiocei, lăcrămioare.

 Pe coline se cultivă viţă de vie, pe versanți — pomi fructiferi: meri, pruni, caişi, piersici, nuci, cireşi, vişini. Pe văi se cultivă legume: roşii, castraveţi, vinete, ceapă, ardei dulci, varză etc. Pe cîmpuri se cultivă grîu, porumb, floarea-soarelui, orz, secară, ovăz.

Dintre animale se cresc ovine, bovine, porcine, canine, iar dintre păsări: pui, raţe, gîşte, curci.

[în sus]Economia locală

În oraşul Străşeni sînt înregistraţi circa 2780 agenţi economici, dintre care cel mai mare număr îl constituie gospodăriile ţărăneşti – 1.590. Întreprinderile cu dreptul de persoane juridice alcătuiesc 305 unităţi. Un loc de frunte ocupă industria alimentară, mai ales cea vinicolă. Străşeniul se bucură de un spectru bogat al celor mai bune soiuri de poamă europeană: Aligote, Pinot, Cabernet, Izabelle, Risling de Italia, Sauvignon Merlot, coniacuri, din care se obţine şampanie, vinuri seci ordinare şi dulci de calitate superioară şi sucuri naturale.

Partea industrială a oraşului este amplasată în regiunea de nord-vest a oraşului şi este despărţită de sectorul locativ prin calea ferată. Punctul de vinificaţie, secţia de cărămidă a fabricii de materiale de construcţie se află în partea de nord a oraşului. În domeniul comerţului activează 96 de întreprinderi, sistemul de alimentaţie publică este reprezentat de 25 întreprinderi. Deservirea socială este asigurată de 17 unităţi de deservire. În oraş activează filialele mai multor bănci comerciale şi ale companiilor de asigurare.

În oraşul Străşeni este dezvoltată producţia de vinuri. Se produc conserve din fructe şi legume şi produse de panificaţie. Fabrica materialelor de construcţie produce ţiglă roşie, faianţă. La 6 km spre sud-vest funcţionează antena TV de lîngă Străşeni.

Reţeaua de drumuri este de peste 90 km, dintre care 6 km drumuri naţionale, 84 km drumuri locale, iar din totalul lor – 65 km cu acoperire rigidă. Serviciul de transport auto este efectuat de 3 companii de transport, precum şi de persoane particulare.

[în sus]Trasee turistice

Zonele de odihnă şi turism sînt amplasate pe malul lacului Ghidighici – 6 parcuri de cultură si odihnă.

În apropiere se găseşte rezervaţia „Codrii” cu o floră şi faună extrem de surprinzătoare şi bogată, tot aici se află şi legendarul stejar al lui Ştefan cel Mare cu o vîrstă de peste 500 de ani.

[în sus]Educație, Cultură, Sănătate

Activitatea culturală se desfăşoară în cele 2 biblioteci orăşeneşti, Casa de Cultură şi Şcoala de arte. Cele mai importante evenimente culturale sînt Festivalul Republican de Muzică şi Poezie „Eminesciana”, Ziua oraşului, etc. În Străşeni activează Orchestra de Muzică Populară „Cununa”, Ansamblul folcloric „Dumbrava Roşie”, Formaţia corală „Burebista”. În oraşul Străşeni este situată Biserica cu hramul Sfîntului Ierarh Nicolae, făcător de minuni.

Sistemul de învăţămînt de toate gradele din oraşul Străşeni cuprinde circa 3300 de elevi, care îşi fac studiile în o şcoală de cultură generală şi trei licee. În oraş sînt 5 instituţii preşcolare. Reţeaua de instituţii medicale este formată dintr-un spital, centru al medicilor de familie, o staţie de urgenţă, centru de medicină preventivă şi 4 farmacii. În sistemul de ocrotire al sănătăţii activează 80 de medici şi 163 oameni – personal medical mediu.

La 31 august 2010 în oraşul Străşeni a fost inaugurat bustul poetului naţional „Grigore Vieru”. La inaugurare au participat oficiali din raionul Străşeni, deputaţi din parlamentul Republicii Moldova, fiul şi soţia răposatului poet şi prim-ministrul Republicii Moldova – Vlad Filat, care împreună cu preşedintele Consiliului Raional Străşeni, Nicolae Robu, au dezvelit bustul marelui poet. Bustul poetului a fost realizat în oraşul Botoşani, România, de către sculptorul M. Mănăstireanu.

Comentarii

 (0)

Localităţile Moldovei şi diasporei

Pojarna

Statut:
Sat
Prima atestare:
1692
Populația:
21 locuitori

Pojarna este un sat din cadrul comunei Sinești, raionul Ungheni. Localitatea se află la distanța de 40 km de orașul Ungheni și la 74 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 21 de locuitori. Satul Pojarna a fost menționat documentar în anul 1692.

Citeşte mai departe