Filtru pe categorii

Halahora de Sus, raionul Briceni

Statut:
Sat
Prima atestare:
1573
Populația:
1147 locuitori

Halahora de Sus este un sat şi comună din raionul Briceni. Satul are o suprafaţă de aproximativ 2.47 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 8.77 km. Comuna Halahora de Sus are o suprafaţă totală de 20.31 kilometri pătraţi, fiind cuprinsă într-un perimetru de 22.81 km. Din componenţa comunei fac parte 3 localităţi: Halahora de Jos, Halahora de Sus, Chirilovca. Suprafaţa totală a localităţilor din cadrul comunei alcătuieşte aproximativ 3.79 kilometri pătraţi. Comuna Halahora de Sus se află la 15 km de oraşul Briceni, la 36 km de staţia de cale ferată Ocniţa, şi la 223 km nord de Chișinău.

Prognoza meteo Marți, 26 mai, 2020
Perioadă Prognoză Temperatura Precipitaţii
3:00–6:00 8°C 0 mm
Vînt: NV Adiere ușoară, 2.3 m/s
6:00–12:00 8°C 0.1 mm
Vînt: N Adiere ușoară, 3 m/s
12:00–18:00 14°C 0.1 mm
Vînt: NV Vînt slab, 4.9 m/s
18:00–0:00 16°C 0.3 mm
Vînt: NNE Adiere ușoară, 2.6 m/s
Citește noutățile

Cuprins

[în sus]Populația

La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 1147 de oameni, 45.60% fiind bărbaţi iar 54.40% femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului arăta astfel: 5.93% - moldoveni, 91.80% - ucraineni, 2.09% - ruşi, 0.17% - alte etnii.

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia la nivelul comunei Halahora de Sus constituie 1589 de oameni, 45.63% fiind bărbaţi iar 54.37% femei. Compoziţia etnică a populaţia comunei arată în felul următor: 6.92% - moldoveni, 89.18% - ucraineni, 3.40% - ruşi, 0.25% - găgăuzi, 0.25% - alte etnii. În comuna Halahora de Sus au fost înregistrate 669 de gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.4 persoane.

[în sus]Istoria localității

Prima atestare documentară a satului Holohoreni din ţinutul Hotin datează din mai 1573, cînd Ioan voievod întărea împărţirea satului Holohoreni, care a fost a lui Badea paharnicul, între urmaşii săi. Ca urmare satul a fost împărţit în opt părţi. La puţin timpdupă aceasta, Gavril logofătul căuta să răscumpere părţi din acest sat. Astfel în 1577 el cumpăra rînd pe rînd părţi din sat de la urmaşii lui Badea paharnicul. Insă au apărut neînţelegeri privind hotarele stăpînirii între proprietari, căci în 1587, domnul trimitea o scrisoare către Nicoară, pîrcălab de Hotin, în care îi cerea să meargă la Holohoreni să separe a patra parte. Insă neînţelegerile privind hotarele au continuat, deoarece la 1589 Petru Şchiopul repeta cererea făcută pîrcălabului de Hotin.

In 1610 a patra parte din satul Holohoreni este în posesia lui Dumitrache Chiriţă, mare postelnic. În cursul anului următor el cumpără şi alte părţi din acest sat. În 1620 Vasile Ureche paharnic cumpăra mai multe părţi din satul Holohoreni. Şi în continuare localitatea a rămas în posesia familiei Ureche.

În secolul XVII satul Holohoreni rămase pustiu, locuitorii lui fiind strămutaţi cu forţa în urma plîngerii proprietarului Nistor Ureche, iar peste un secol şi jumătate în locul lor au început să fie aduse alte familii de pe aiurea. În secoul XIX se întemeiază două aşezări noi, dar una din ele, cea cu vatra veche, a primit statut de „sat de stat". în Moldova au fost întemeiate circa o sută de astfel de sate, mai ales, în cîmpia Bugeacului, dar vreo zece au apărut şi în ţinutul Hotinului, printre care şi Holohoreni.

Halahora sau Holohorenii, cum a mai rămas să circule vechea denumire, devenind, astfel, sat de stat, proprietarii de pămînt şi-au pus casele ceva mai la sud, mai jos, dar tot lîngă pîrîiaşul Racovăţ, întemeind o localitate nouă - Halahora de Jos, uneori numind-o şi Halahora Nouă. In 1859 localitatea avea 36 de case cu 239 de suflete (123 de bărbaţi şi 116 femei). Satul, însă, nu creştea, ba chiar din contra, în 1870 avea deja 35 de case cu 94 de bărbaţi şi 80 de femei. Ei ţineau în gospodăriile lor 45 de cai, 40 de vite cornute mari şi 127 de oi.

Abia în 1922 sunt împroprietăriţi 104 locuitori cu 190 ha de pămînt. Satul avea în anul următor 567 de locuitori, şcoală primară şi o cîrciumă. Apoi aflăm că în 1933 Nicolae Semeniuc şi Iustin Gavriliuc deţineau aici o moară, iar Onofrei Scripnic - o treierătoare.

La recensămîntul din 1940 se înregistrează în Halahora de Jos 803 locuitori, inclusiv 673 de ucraineni şi 130 de moldoveni. În preajma războiului satul avea 196 de case. In 1949 în sat rămîneau 672 de locuitori, inclusiv 604 ucraineni, 66 de moldoveni ş. a. Recensămintele din 1979 şi 1989 înregistrează 573 de locuitori (247 de bărbaţi şi 326 de femei) şi, respectiv, 495 de locuitori (218 bărbaţi şi 277 de femei).

[în sus]Economia locală

Pe teritoriul comunei funcţionează:
•    7 întreprinderi individuale,
•    SRL „Micmorim”,
•    193 gospodării ţărăneşti.

[în sus]Sfera socială

Pe teritoriul comunei funcţionează:
•    Grădiniţa de copii,
•    Şcoala medie,
•    Casa de cultură.

Comentarii

 (0)

Localităţile Moldovei şi diasporei

Batîc

Statut:
Sat
Prima atestare:
1893
Populația:
32 locuitori

Batîc este un sat din cadrul comunei Geamăna, raionul Anenii Noi. Localitatea se află la distanța de 12 km de orașul Anenii Noi și la 33 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 32 de oameni. Satul Batîc a fost menționat documentar în anul 1893.

Citeşte mai departe