Filtru pe categorii

Stroiești, UTA din stinga Nistrului

Statut:
Sat
Prima atestare:
1702
Populația:
670 locuitori

Stroiești (Stroenți) este un sat și comună din Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului, Republica Moldova. Localitatea se află la distanța de 23 km de orașul Rîbnița și la 125 km de Chișinău. Satul Stroiești a fost menționat documentar în anul 1702.

[în sus]Populația

Conform datelor din anul 2010, populaţia localității constituia 670 de oameni.

[în sus]Istoria localitații

Satul Stroiești a fost menționată documentar în anul 1702. Data exactă a fondării satului nu este cunoscută, dar se presupune, că satul a apărut la începutul secolului al XVIII-lea (în anul 1702). Există diverse opinii despre originea numelui satului. Conform uneia dintre versiuni, provine de la cuvîntul „a construi", potrivit celei de a doua istoria apariţiei satului este legată de colonizarea meleagului după achiziţionarea acestor pămînturi de către cneazul Liubomirski.

După înfrîngerea suferită în timpul războiul ruso-turc din 1711 aliatul lui Petru I, domnitorul Moldovei Dimitrie Cantemir cu mai mult de patru mii de moldoveni, fugind de răzbunarea turcilor s-au refugiat în Rusia.

În luna septembrie a anului 1711, părăsind Transnistria şi malul drept al Niprului, guvernul ţarist a făcut apel la cetăţeni cu propunerea de a trece cu traiul pe malul stîng al Niprului. Astfel, probabil, denumirea satului Stroienţi a venit odată cu cazacii din satul cu acelaşi nume din actualul Tîvrovsk, regiunea Viniţa.

Istoria satului Stroiești (Stroienţi) este extrem de interesantă şi bogată, cunoscută inclusiv şi de oamenii locului. La Stroienţi pe data de 15 ianuarie 1725 s-a născut comandantul rus, general-mareşalul contele P. A. Rumeanţev-Zadunaiskii.

În secolul al XIX-lea, satul Stroenţi a aparţinut conducătorului de oşti rus, eroului războiului din 1812, feldmareşalului, prinţului P. H. Wittgenstein, (12.25.1768 – 05.30.1843) şi urmaşilor lui. În anul 1829, P. H. Wittgenstein a demisionat şi s-a retras la moşia sa Camenca, din gubernia Podolia.

În afară de Camenca, familiei Wittgenstein îi aparţinea şi satul Stroiești. Ambele proprietăţi au fost achiziţionate pe numele soţiei comandantului, Antoinette Stanislavovna Snarscaia.

La 3 martie 1843 Petr Hristianovici şi Antoinette Stanislavovna au alcătuit un testament spiritual, conform căruia moşia Stroiești o primea în dar fiica lor, Emilia. Emilia s-a căsătorit cu P. I. Trubeţcoi, văr cu marele scriitor rus Lev Tolstoi. La 29 martie 1862, ea a vîndut această moşie soţului ei.

Familia Trubeţcoi, folosind experienţa reuşită a contelui P. Wittgenstein, în ce priveşte dezvoltarea viticulturii şi vinificaţiei la Camenca, a sădit o vie destul de mare în anul 1852 la Stroiești. Alegerea corecta a soiurilor de calitate înaltă, plantate pe pantele bine încălzite de soare, aplicarea unor măsuri agrotehnice, în conformitate cu condiţiile de aici a permis să fie obţinute vinuri de calitate înaltă, care erau expediate în afara provinciei.

Legenda spune că, în memoria tatălui său, comandantul P. H. Wittgenstein, Emilia a ridicat un monument în sat „Turnul Vînturilor". În prezent, turnul se înalţă deasupra satului, amintind despre timpurile demult apuse.

O altă amintire a trecutului este Biserica Sf. Arhanghel Mihail, construită la începutul secolului al XVIII-lea. Băştinaşii susţin, că era o biserica de lemn, cu forma unei case mari, dată cu lut, care se afla pe stînca de la nord-vestul satului. Biserica de piatră de astăzi este construită în 1829 cu eforturile depuse de feldmareşalul Wittgenstein şi a enoriaşilor. O caracteristică specifică a sa fiind combinaţia tradiţiilor arhitecturale ale ortodoxiei şi luteranismului, clopotniţa este anexată la biserica de piatră, spre vîrf are forma unei andrele, care aminteşte de „kirha" (biserica) germană.

Pe lîngă biserică, în anul 1861, preotul Ilia Stopchevici a deschis o şcoală bisericească. În 1892, cu mijloacele proprietarei locale M. P. Zinovieva şi a enoriaşilor pe terenul bisericii a fost construită o clădire de piatră pentru şcoală.

Comentarii

 (0)

Localităţile Moldovei şi diasporei

Işnovăţ

Statut:
Sat
Prima atestare:
1594
Populația:
1580 locuitori

Işnovăţ este un sat şi comună din raionul Criuleni. Işnovăţ este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 28 km de orașul Criuleni și la 69 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 1580 de oameni. Satul Işnovăţ a fost menționat documentar în anul 1594.

Citeşte mai departe