Filtru pe categorii

Taraclia, raionul Taraclia

Statut:
Oraș
Prima atestare:
1813
Populația:
13756 locuitori

Taraclia este un oraş din Republica Moldova, centrul administrativ al raionului Taraclia. Amplasat în sudul Republicii Moldova, pe partea stîngă a rîului Lunguţa este situat la o distanță de 161 km de Chișinău.

Prognoza meteo Vineri, 20 iulie, 2018
Perioadă Prognoză Temperatura Precipitaţii
2:00–6:00 21°C 0 mm
Vînt: NV Adiere ușoară, 2.9 m/s
6:00–12:00 21°C 0 mm
Vînt: NV Vînt slab, 3.4 m/s
12:00–18:00 28°C 0 mm
Vînt: NV Vînt slab, 4 m/s
18:00–0:00 29°C 0 mm
Vînt: NV Vînt slab, 3.9 m/s
Citește noutățile

Cuprins

[în sus]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2002, populaţia oraşului Taraclia constituie 13756 oameni dintre care 48.25% - bărbaţi şi 51.75 - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul oraşului este următoarea: 5.51% - moldoveni, 3.44% - ucraineni, 5.83% - ruşi, 5.70% - găgăuzi, 78.02% - bulgari 0.01% - polonezi, 0.72% - ţigani, 0.75% - alte etnii.

În oraşul Taraclia au fost înregistrate 4137 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.3 persoane.

[în sus]Istoria localitații

După terminarea războiului ruso-turc din 1806-181, în sudul stepei Bugeacului coloniştii bulgari  întemeiază în anul 1813 satul Taraclia. Este una dintre cele mai vechi aşezări din sudul Basarabiei populate preponderent de bulgari la începutul secolului al XIX-lea. Toponimul Taraclia reflectă denumirea aşezării tătarilor nogai, amplasate puţin mai la sud de actualul amplasament al localităţii.  Primii colonişti bulgari se stabilesc la Taraclia după 1812.

În 1821 un grup mare de colonişti ajunge în această regiune şi se stabileşte în satul Aluat. După războiul ruso-turc din 1828-1829 la Taraclia se strămută încă 49 de familii de bulgari. Ultimul val de colonişti (241 oameni) ajunge în zonă în anul 1854.

Coloniştii bulgari au beneficiat de o serie de privilegii din partea administraţiei ruseşti, valorificînd în schimb stepa Bugeacului. Populaţia Taracliei creştea repede, aici locuind moldoveni, găgăuzi, bulgari. La mijlocul secolului al XIX-lea populaţia Taracliei număra 2367 locuitori, iar la sfîrşitul secolului atinge cifra de 6404 locuitori. La începutul secolului XX, datorită construirii liniei de cale ferată Bender – Reni, Taraclia se dezvoltă devenind un centru comercial regional, beneficiind de un spital, poştă, telegraf.

La 6 noiembrie 1940 orăşelul Taraclia a devenit central administrativ al raionului Taraclia. În ianuarie 1963 raionul a fost desfiinţat, pentru ca în anul 1980 să reapară în structura administrativ-teritorială.

În anul 1999 raionul a fost transformat în judeţ, iar oraşul Taraclia devine centru judeţean. Ca urmare a reformei territorial administrative din anul 2001, Taraclia revine la statutul de raion.

[în sus]Resurse naturale

Suprafaţa totală a orașului Taraclia constituie 8.508 ha, dintre care 70,1% reprezintă terenurile cu destinație agricolă ( 6.630 ha). Pămîntul arabil ocupă 5.520 ha din fondul funciar. Plantațiile multianuale ocupă 612 ha (vii – 402 ha; livezi – 210 ha). Terenurile fondului silvic ocupă 806 ha, respectiv 9,5% din fondul funciar, ceea ce este considerabil mai mult decît media pe zona de sud – 3-4 % .  Pădurilor le revin  637 ha, iar fâșiilor forestiere – 169 ha.

[în sus]Economia locală

Potenţialul economic al oraşului Taraclia este reprezentat de sectorul agrar și industria de prelucrare a producției agricole. La Taraclia activează două întreprinderi de prelucrare a strugurilor, combinatul de prelucrare a lemnului și alți agenți economici.

Din anul 1995 pe teritoriul orașului funcționează Zona Antreprenoriatului Liber “Tvardiţa” cu o suprafaţă de 3,57 ha. Termenul de activitate a zonei libere este de 30 de ani cu posibilă prelungire. În prezent, în zona antreprenoriatului liber activează 5 rezidenţi, ce ocupă un teritoriu de 2,5 ha. Aceşti rezidenţi fabrică producţie alcoolică (vin, divin, distilate pentru divin) şi brînză. Exporturile se orientează preponderant spre Federaţia Rusă. Pe parcursul întregii perioade de activitate a zonei, rezidenţii au atras investiţii în sumă de 11,2 mil. dolari SUA.

O altă Zonă a Antreprenoriatului Liber “Parcul de producţie “Taraclia” a fost creată în anul 1998 pe un termen de 25 de ani şi include o suprafaţă de 36 ha. În zonă sînt înregistraţi 12 rezidenţi, 4 dintre care sînt autohtoni şi 8 au fost creaţi în comun cu investitorii din Ucraina, Rusia şi Belarusi. În prezent, în zonă funcţionează 2 subzone izolate, ce se află la distanţa de 800 m una de alta. Principalele direcţii de activitate ale rezidenţilor sînt fabricarea plăcilor de ceramică, prestarea serviciilor, comerţul angro. Investiţiile rezidenţilor, de la începutul activităţii zonei libere constituie circa 15 mil. dolari SUA.

[în sus]Sfera socială

Sistemul educațional al orașului Taraclia cuprinde 4 instituții preșcolare, 2 școli medii generale,  un gimnaziu şi un Liceu Teoretic. În orașul Taraclia îşi desfăşoară colegiul-liceu „Sf. Chiril și Metodie”. Sistemul ocrotirii sănătății include spitalul raional, un centru al medicilor de familie, secţia de asistenţă medical urgentă și o rețea de farmacii.

Instituțiile de cultură din oraș sînt: Casa de cultură cu o capacitate de 580 locuri, Muzeul Etnografic, o bibliotecă publică și 3 biblioteci școlare. Viaţa culturală este animată de teatrul dramatic “Смешен Петък”, colectivele folclorice. În oraș funcționează studioul de televiziune locală STV-41,  ziarul lunar „Vecerneia Taraclia” și săptămînalul „Svet”.

Comentarii

 (0)

Localităţile Moldovei şi diasporei

Ochiul Roș

Statut:
Sat
Prima atestare:
1872
Populația:
376 locuitori

Ochiul Roș este un sat și comună din raionul Anenii Noi. În componența comunei intră localitățile Ochiul Roș și Picus. Localitatea se află la distanța de 18 km de orașul Anenii Noi și la 44 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 376 de oameni. Satul Ochiul Roș a fost menționat documentar în anul 1872.

Citeşte mai departe