Brodski Alexandr

Brodski Alexandr - poet rus, jurnalist moldo-israelian, scenarist, eseist, traducător.

S-a născut la 26 ianuarie 1942 în oraşul de Katta-Kurgan, în regiunea Samarkand din Uzbekistan, s-a născut în timpul războiului,în evacuare, în familia unui avocat (în  timpul războiului profesor la şcoală) şi a profesoarei la Conservator, iar în 1944, după eliberarea din oraş, familia a revenit la Chișinău. Viitorul poet a absolvit şcoala medie № 3 de la Chișinău, a frecventat cercul poetic de pe lîngă ziarul „Tinerimea Moldovei”, condus de poetul Rudolf Olişevskii (în aceeaşi perioadă a anilor 60 ai secolului al XX-lea cercul era frecventat de Lev Berinskii, Alexandru Ojiganov, Boris Victorov şi de către alţi literaţi, care peste ani  aveau să devină persoane notorii). Pe parcursul anilor 1961-1964 a satisfăcut serviciul militar. În anul 1970 A. Brodski absolveşte Facultatea de Jurnalistică a Universităţii de Stat de la Moscova „M. Lomonosov” cu licenţa de redactor literar. A lucrat în redacţia revistei literare „Nistru”, fiind redactor-şef al redacţiei ruse a ziarului bilingv „Vocea noastră”. A fost membru al Uniunii Scriitorilor şi jurnaliştilor din Republica Moldova, membru al Uniunii Scriitorilor din URSS din anul 1978. A colaborat cu cinematografia moldovenească. În anii 1981-1983 este student al primei grupe de studiere a limbii şi literaturii evreieşti la Cursurile superioare de Literatură a Uniunii Scriitorilor din URSS la institutul „M. Gorki”.

A. Brodski a fost unul dintre cei mai prolifici traducători ai poeziei şi prozei clasice şi contemporane moldoveneşti în limba rusă, în traducerea sa ca lucrări separate au fost editate operele lui Gheorghe Asachi, Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Spiridon Vangheli şi a altor zeci de scriitori din Moldova. Începînd cu anii 1980 a tradus şi din idiş (de exemplu, romanul „Acel an” lui Iosif Rabin, apărut postum şi culegerea lui Boris Sandler „Treptele spre miracol”.) Deja în Israel, traduce din memoriile rabinului Moses Rosen din România „Pericole, încercări şi miracole” şi o culegere de comentarii ale rabinului Rosen cu privire la Tora (acesta din urmă împreună cu Lev Berinski), traduce şi din alte limbi.

Din decembrie 1992 s-a mutat cu traiul în Israel (la Bat Yam), pînă în anul 2002, a fost redactor al suplimentului literar „Camertonul evreiesc”, de pe lîngă ziarul „Actualitatea săptămînii”. Publică eseuri literare în diverse periodice ale ţării cu pseudonimul Mickey Wolfe. În anul 2007, inima poetului a încetat să bată.

Filmografie:
Corbii prada n-o împart”, 1988, film artistic - scenarist în colaborare.

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Settlements of Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1702
Populația:
670 locuitori

Stroiești (Stroenți) este un sat și comună din Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului, Republica Moldova. Localitatea se află la distanța de 23 km de orașul Rîbnița și la 125 km de Chișinău. Conform datelor din anul 2010, populaţia localității constituia 670 de oameni. Satul Stroiești a fost menționată documentar în anul 1702.

Library
Electronic library of www.moldovenii.md contains books, documents, audio and video materials about the Moldavian history, culture and civilization from the ancient time to nowadays.