Ciocoi Gheorghe

Ciocoi Gheorghe ‒ poet, publicist, redactor, scenarist, traducător.

S-a născut la 4 august 1942 în satul Cepeleuţi, raionul Ocniţa, Republica Moldova într-o familie de ţărani. În anii 1950-1957 învaţă la şcoala de şapte ani din satul natal, apoi îşi urmează studiile de cultură generală la şcoala din satul Grinăuţi, iar cele superioare la Universitatea de Stat din Moldova, la Facultatea de Litere (1960-1965).

Îşi începe activitatea în calitate de colaborator, apoi devine şef de secţie la ziarul „Moldova socialistă" (1964-1978), este secretar al Uniunii Scriitorilor din Moldova (1986-1987), redactor-şef adjunct al săptămînalului „Viaţa satului"(1987-1997), unde semnează cele 59 de „Caiete de cultură" ‒ profiluri artistice sub formă de eseu, consacrate personalităţilor artistice marcante: G. Bacovia, L. Blaga, M. Eminescu, T. Arghezi, G. Enescu, C. Brâncuşi, V. Cupcea, M. Bieşu, E. Doga, N. Stănescu ş. a. A activat în calitate de scenarist la studioul „Telefilm-Chişinău". Gheorghe Ciocoi a fost preocupat în special de creaţia lui Mihai Eminescu şi Constantin Stamati, evocîndu-le creaţia în mai multe cicluri.

Membru al Uniunii Jurnaliştilor din Moldova (1964). Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova (1971).

Primele încercări literare datează din perioada studenţiei (1960-1965). Iar volumul de versuri „Constelaţia dragostei"(1970) a fost volumul de debut editorial al autorului. Apoi a urmat o serie întreagă de volume. File din creaţia scriitorului au fost traduse în mai multe limbi: rusă, bulgară, ucraineană, letonă, găgăuză, turkmenă, kirghiză etc.

Poetul s-a ocupat el însuşi de traduceri din poezia universală, a unor asemenea autori precum: Rafael Alberti, Gabriela Mistral, Antonio Machado, Pablo Neruda, Giuseppe Ungaretti, Aleksandr Puşkin, Ana Ahmatova, Eduardas Mejelaitis, Iustinas Marţinchiavicius, Andrei Voznesenski, Liliana Stefanova ş.a.

Gheorghe Ciocoi şi-a pus umărul la fondarea Casei-muzeu „Constantin Stamati" din satul Ocniţa, raionul Ocniţa. În colaborare cu compozitorul Constantin Rusnac a lansat cîntecul-invitaţie „Teiul lui Stamati", care a devenit cartea de vizită a muzeului.

Titluri şi premii:

  • 1983 ‒ premiul revistei „Smena" (Moscova),
  • 1992 ‒ titlul onorific „Maestru Emerit al Artei",
  • 1999 ‒ medalia „Mihai Eminescu",
  • 2012 – Ordinul „Gloria Muncii".

Filmografia:

„Primăverile lui Ştefan Hasta", „Telefilm-Chişinău", 1982 ‒ documentar.

Settlements of Moldova and Diaspora

Gaşpar

Statut:
Sat
Prima atestare:
1848
Populația:
1335 locuitori

Gaşpar este un sat şi comună din raionul Edineţ. Gaşpar este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Satul este situat la o distanţă de 25 km de oraşul Edineţ şi la 200 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 1335 de oameni. Satul Gaşpar este menţionat documentar în anul 1848 cu numele de Fîntîna Nouă, iar din 1930 apare sub numele de Gaşpar.

Read more