Show news from...
Go to section: Nature and tourism

eye 19115 Views

Lacurile din sudul Moldovei (Foto)


În Republica Moldova sînt 57 de lacuri naturale cu suprafaţa totală de 62,2 km², în afară de acestea există circa 1,6 mii de iazuri şi lacuri de acumulare, сare au volumul total de circa 1,8 km³ şi suprafaţa de aproximativ 160 km². Cele mai multe lacuri naturale se află în văile rîurilor Prut şi Nistru. Cele mai mari lacuri din Moldova se întind de-a lungul Prutului, în partea lui de jos – Beleu − 6,26, Dracele − 2,65, Rotunda − 2,08, Manta − 2,1, Fontan − 1,16 км². Pe valea rîului Nistrului s-au păstrat lacurile Bîc − 3,72, Crasnoe — 1,6 km² ş. a.

Majoritatea lacurilor naturale mari se află la sudul Republicii Moldova ‒ 5 dintre cele mai mari lacuri se află în lunca inundabilă a Prutului din raionul Cahul.

Trebuie să menţionăm, că pe aproape întreaga luncă inundabilă a Prutului începînd cu raionul Glodeni şi pînă în raionul Cahul, dar mai ales începînd cu raionul Leova şi mai jos, lunca prezintă o făşie inundată, lăţimea căreia depinde de gradul de revărsare a rîului Prut în diferite anotimpuri.

Acest lucru se explică, în primul rînd, prin relieful localităţii, adică a caracterului său de cîmpie dar şi ale ieşirilor dese a rîului Prut din matca sa, care depind atît de topirea zăpezilor din Carpaţi primăvara, de unde izvorăşte Prutul, cît şi de cantitatea precipitaţiilor căzute în ani diferiţi.

Graţie acestui fapt lunca inundabilă a Prutului, în deosebi pe cursul său inferior, este deosebit de bogată în vegetaţie şi se deosebeşte prin diversitatea lumii animale, întîi de toate a păsărilor, dar şi a rozătoarelor înotătoare şi a peştilor.

Anume din aceste considerente pe cursul inferior al Prutului a fost creată rezervaţia naturală Prutul de Jos, din care face parte şi unul dintre cele mai mari lacuri din Republica Moldova ‒ Beleu şi o parte a luncii inundabile a rîului.

Spre marele nostru regret, starea acestei rezervaţii lasă mult de dorit, acest lucru datorîndu-se mai multor factori, în primul rînd, în urma expediţiilor de cercetare a zăcămintelor de petrol şi gaze din anii ’90 ai secolului al XX-lea, dar şi a Căii Ferate Giurgiuleşti-Cahul, construită pe digul, care trece pe fundul lacului.

Lacul Rotunda de lîngă satul Manta, raionul Cahul

Ca rezultat echilibrul ecologic dintre lac şi rîul Prut a avut de suferit, multe dintre canalele, prin care lacul era alimentat cu apele Prutului au fost acoperite. Trebuie să spunem, că toate lacurile din lunca inundabilă a Prutului au o legătură strînsă cu rîul printr-o mulţime de canale naturale, care în ultimii zeci de ani s-au înnămolit sau au dispărut cu desăvîrşire.

În cele din urmă, ne-am pomenit astăzi, că toate cele 5 lacuri mari din lunca Prutului au început să sece şi să se transforme în lacuri saline, s-a micşorat suprafaţa şi adîncimea lor. Astfel lacul Manta încă la mijlocul secolului al XX-lea atingea pe alocuri adîncimea de 8-10 m, iar în prezent adîncimea sa nu depăşeşte 2 metri şi mai rea este situaţia în care s-a pomenit lacul Beleu, adîncimea căruia rar depăşeşte 1 m, iar suprafaţa totală a oglinzii apei este în continuă scădere.

Trebuie să mai menţionăm, că apa lacurilor şi rîurilor de la sud este puternic mineralizată din cauza secării, ajungînd chiar pînă la 7 g per litru. Pentru comparaţie, la rîurile şi lacurile din nordul Moldovei acest indice nu depăşeşte 1-2 g per litru. Acesta este motivul pentru care apa rîurilor şi lacurilor din sud a devenit inutilizabilă pentru irigare şi alimentarea cu apă. Din acelaşi motiv s-au redus brusc rezervele de peşte ale acestor lacuri, fapt care se răsfrînge asupra locuitorilor satelor din apropiere, pentru care pescuitul constituia principala sursă de venit.

Digul lacului de lîngă satul Balabanu, Taraclia

Am vizitat aceste lacuri în vara anului 2011, mergînd de-a lungul Prutului de la Leova pînă la Giurgiuleşti, am fost pe malurile lacurilor Manta, Rotunda şi Beleu. Şi pentru că scopul călătoriei noastre a fost de a face o sinteză, nici reportajul nostru foto nu este unul complet şi foarte detaliat. Pentru noi a fost important să vă arătăm aceste locuri din punctul de vedere al turistului, care a ajuns pentru prima oară în aceste locuri. Trebuie să vă spunem, că impresiile cu care am revenit au depăşit aşteptările noastre şi că ne vom întoarce neapărat, ca să vă povestim în detaliu despre aceste locuri.

Am inclus în acest album foto fotografiile a încă două lacuri de acumulare din sudul republicii, ambele pe cursul rîului Ialpug ‒ lacurile de acumulare Congaz şi Taraclia. Aceste lacuri sînt cele mai mari lacuri artificiale şi anume din acest motiv le şi includem în reportajul nostru.

Interesant este faptul, că rîul Ialpug, cel mai mare rîu din sudul Republicii Moldova după Prut, care are o lungime de 142 km, se opreşte din curgerea sa în Ucraina, revărsîndu-se în marele lac Ialpug.

Despre celelalte două cele mai mari lacuri din sudul Moldovei, dar deja din bazinul rîului Nistru – Bîc şi Crasnoe, o să vă povestim într-o altă publicaţie.

Încheiem aici publicaţia noastră nu înainte de a vă recomanda să citiţi şi să vedeţi fotografiile publicaţiei Rîul Prut, ca să puteţi avea o imagine cît mai completă a atracţiilor turistice de pe Prut.

 

Lacurile din sudul Moldovei - Album foto

Keywords:

Moldova , turism , lacuri , natura

Settlements of Moldova and Diaspora

Slobozia Mare

Statut:
Sat
Prima atestare:
1436
Populația:
5960 locuitori

Slobozia Mare este un sat și comună din raionul Cahul. Slobozia Mare este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 39 km de orașul Cahul și la 205 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 5960 de oameni. Satul Slobozia Mare a fost menționat documentar în anul 1436.

Read more