Section filter

Hîrjauca, district Călăraşi

Statut:
Sat
Prima atestare:
1644
Populația:
747 locuitori

Hîrjauca este un sat şi comună în raionul Călăraşi. Comuna Hîrjauca are o suprafaţă totală de 38.03 kilometri pătraţi, fiind cuprinsă într-un perimetru de 48.52 km. Din componenţa comunei fac parte 4 localităţi: Leordoaia, Hîrjauca, Mîndra şi Palanca. Localitatea este situată într-o zonă colinară din inima Codrilor Moldovei şi este una din principalele staţiuni balneologice din Republica Moldova. Satul Hîrjauca este situat la o distanţă de 20 km de oraşul Călăraşi şi la 60 km de Chișinău.

Weather forecast Thursday, 12 December, 2019
Period Forecast Temperature Precipitation
19:00–0:00 2°C 0 mm
Wind: ESE Light breeze, 3.1 m/s

Contents

[top]Populația

La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 747 de oameni, dintre care 50.20% - bărbaţi și 49.80% - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului este următoarea: 25.84% - moldoveni, 69.88% - ucraineni, 3.61% - ruşi, 0.27% - găgăuzi, 0.13% - bulgari, 0.13% - polonezi, 0.13% - alte etnii. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia la nivelul comunei Hîrjauca constituie 2877 de oameni, dintre care 49.25% - bărbaţi și 50.75% - femei. Compoziţia etnică a populaţia comunei arată în felul următor: 27.18% - moldoveni, 69.66% - ucraineni, 2.43% - ruşi, 0.24% - găgăuzi, 0.07% - bulgari, 0.03% - polonezi, 0.21% - ţigani, 0.17% - alte etnii. În comuna Hîrjauca au fost înregistrate 1064 de gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.7 persoane.

[top]Istoria localității

Pînă în anul 1740 terenul pe care sînt amplasate satele din componenţa comunei Hîrjauca, a fost acoperit în mare parte de pădure, care se întindea de-a lungul rîului Ichel, afluent de dreapta al rîului Răut. În anul 1740 la vest de rîul Ichel a fost înfiinţată Mănăstirea cu hramul Înălţarea Domnului. Acest lăcaş a fost amplasat în sînul naturii, fapt ce le oferea posibilitatea celor care trăiau şi se rugau în această mănăstire de a fi înstrăinaţi de ispitele lumeşti. Biserica mănăstirii era durată din lemn, iar în urma incursiunilor tătarilor acest complex monastic a ajuns într-o stare deplorabilă. În scopul restabilirii bisericii în anul 1818 au fost angajaţi meşteri din Ucraina, care către anul 1836 pe locul bisericii de lemn au ridicat biserica de piatra. Constructorii bisericii şi-au construit case de locuit temporare, însă construcţia durînd ani la rînd, acest loc de trai temporar, a devenit permanent, astfel fiind înfiinţate satele Hîrjauca, Palanca şi Mîndra. Pentru prima dată satul este pomenit documentar in anul 1818 şi poarta numele unui călugăr din mănăstire, Hîrju. Probabil că acest călugăr era responsabil de lucrările pe care le efectuau muncitorii de la mănăstire, angajîndu-i şi pentru alte munci prin care ei să-şi menţină existenţa. În semn de recunoştinţă fata de acest călugăr localnicii au numit satul Hîrjauca.

[top]Resurse naturale

Calitatea aerului în zona satului Hîrjauca este recunoscută ca fiind cu efect terapeutic şi face parte din complexul de resurse importante ale balneoterapiei practicate de staţiunea balneară «Codru». Pe parcursul mai multor ani în localităţile comunei sînt înregistrate alunecări de teren. De alunecări active în prezent sunt afectate circa 6 ha, în trecut fiind supuse alunecărilor 20 ha. Acest fenomen este frecvent în zona de codru în care este amplasată comuna. Practic toată albia rîuleţului Hîrja este expusă pericolului inundaţiilor în anii cu precipitaţii abundente.

[top]Trasee turistice

Domeniul turistic este unul important pentru comuna Hîrjauca, numarul turiştilor crescînd de la an la an datorită frumuseţii naturale deosebite a zonei şi locaşurilor de cult. Locuitorii satelor din componenţa comunei Hărjauca pot oferi diferite servicii turiştilor care doresc să se odihnească în sînul naturii: – cazare în case tradiţionale; – posibilitatea de încadrare în activităţi şi preocupări rurale; – familiarizarea cu folclorul şi tradiţiile locale; – familiarizarea cu meşteşugurile practicate în localitatea dată şi posibilitatea de a participa la acest proces; – posibilitatea de procurare a produselor meşteşugăreşti. La Hîrjauca se găseşte unul din cele patru sanatorii din Republica Moldova: Staţiunea balneoclimaterică «Codru». Mănăstirea Hîrjauca - una dintre cele mai vechi mănăstiri de pe teritoriul Republicii Moldova, construită în anul 1740.

[top]Educație, Cultură, Sănătate

La momentul actual in comună exista patru instituţii ale sistemului educaţional: o grădiniţa de copii (Hîrjauca), două gimnazii (Mîndra, Leordoaia) şi o scoală medie (Hîrjauca). Datorita acestui fapt elevii din comună pot obţine studii generale de trei niveluri: preşcolar , primar si secundar. Şcoala medie din Hîrjauca a fost deschisă în anul 1990, cînd elevii din şcoala veche din satul Palanca au fost transferaţi în noua cladire cu 19 săli de clasă si atelier pentru menaj, atelier pentru prelucrarea lemnului şi metalului, sală sportivă, sală de festivităţi, cantină. Capacitatea şcolii este de 464 de locuri. Casa de cultură din satul Hîrjauca a fost construită în anul 1963 conform standardelor tip pentru edificiile de cultură. Este compusă din sala de spectacole şi film, cîteva săli pentru activităţi artistice avînd o capaciate de 600 locuri. Biblioteca publică din satul Hîrjauca se află în incinta casei de cultură, fondul de carte constituind 9138 exemplare. În comună există un centru de sănătate în satul Hîrjauca şi trei oficii medicale în satele Mîndra, Palanca si Leordoaia. Numărul angajaţilor este de16 persoane, care pot deservi zilnic pînă la 100 de pacienţi. În cele 4 edificii medicale sînt 97 de locuri pentru spitalizarea pacienţilor.

[top]Monumente istorice

Mănăstirea de la Hîrjauca a fost întemeiată în anul 1740 în preajma unui izvor din codru cu proprietăţi tămăduitoare. Pe moşia boierului Niculiţă se fondează un schit de călugări cu o mică biserică din lemn cu cinci turle «Adormirea Maicii Domnului». S-au păstrat mai multe legende privind întemeietorii mănăstirii: călugării Teodosie, Inochentie Sava sau Hîrju. Cert este că pe timpul Egumenului Spiridon Filipovici (anii 1818-1846), mănăstirea cunoaşte o periodă de înflorire. Anume în această periodă se construieşte biserica de vară «Înalţarea Domnului», (asemănătoare cu Catedrala din Chișinău, arhitectură clasicistă, cupolă rotundă situată deasupra naosului cruciform, turn cu sageată deasupra clopotniţei, interiorul a fost pictat în ulei), biserica de iarnă «Sf. Spiridon» (zidită în piatră între 1869-1872 în locul celei de lemn, exemplu de încadrare în arhitectura tradiţională moldovenească a elementelor clasicismului rus tardiv. Mai tîrziu aici se construieşte biblioteca, trapeza, corpuri de chilii, şoproane, atelier de caramidă, toate amplasate într-un complex unic în armonie cu natura înconjurătoare, astfel încît timp de un secol a fost reşedinţa de vară a mitropolitului Moldovei. Între anii 1953-1993 mănăstirea de la Hîrjauca a fost închisă de autorităţile sovietce, din 1954 fiind transformată în casă de odihnă, iar din 1958 - în sanatoriu. Mănăstirea a fost redeschisă abia în 1993, începînd şi lucrările de restaurare. Mănăstirea din Hîrjauca, atrage numeroşi vizitatori făcînd parte din salba de mănăstiri din zona de codru a Moldovei.

Comments

 (0)

Settlements of Moldova and Diaspora

Camenca

Statut:
Sat
Prima atestare:
1604
Populația:
1221 locuitori

Camenca este un sat şi comună din raionul Glodeni. Din componenţa comunei fac parte localităţile Brînzeni, Buteşti, Moleşti, și Camenca. Localitatea se afla la distanţa de 15 km de orașul Glodeni şi la 190 km de oraşul Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 1221 de oameni. Satul Camenca a fost menționat documentar în anul 1604.

Read more